Accize și marcaje fiscale noi
Ministerul Finanțelor a pus luni, 26 ianuarie 2026, în dezbatere publică un proiect de Hotărâre a Guvernului care schimbă regulile pentru anumite produse din tutun, prin modificarea Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, la capitolul „Accize și alte taxe speciale”. Proiectul nu introduce o taxă nouă, ci aduce tutunul pentru mestecat și tutunul de prizat în același regim de accizare ca țigările și celelalte produse din tutun, eliminând zona gri în care aceste produse au funcționat până acum.
Motivul pentru care statul a intervenit este faptul că, până recent, tutunul pentru mestecat și tutunul de prizat se aflau într-o zonă ambiguă din punct de vedere fiscal. Ele nu erau tratate la fel ca țigările, deși conțin tutun și nicotină și sunt destinate consumului uman. Acest lucru a dus la două probleme majore: pe de o parte, statul încasa mult mai puține taxe, iar pe de altă parte, piața devenise dificil de controlat, existând un risc ridicat de evaziune și contrabandă.
Prin OUG nr. 68/2025, aceste produse au fost incluse oficial în categoria produselor supuse accizelor nearmonizate. Proiectul de Hotărâre vine acum să explice cum se aplică efectiv aceste reguli în practică, astfel încât să nu existe interpretări diferite. Cea mai importantă clarificare adusă de proiect este legată de modul de calcul al accizei. Acciza nu se aplică per produs sau per ambalaj, ci strict în funcție de cantitatea de tutun conținută în produs.
Asta înseamnă că, indiferent dacă vorbim despre pulbere, pliculețe sau pastă, ceea ce contează este câte kilograme de tutun se află efectiv în interior. Nivelul accizei este cel prevăzut în Codul fiscal, iar produsele sunt încadrate la codul tarifar NC 2403 99 10 00, ceea ce înseamnă că, dacă un produs conține mai mult tutun, va avea automat o acciză mai mare. Proiectul stabilește clar că orice firmă care produce, importă sau achiziționează din alte state UE tutun de mestecat sau tutun de prizat trebuie să fie autorizată ca operator de accize de către autoritatea vamală. Fără această autorizație, activitatea este ilegală, chiar dacă firma este înregistrată fiscal și plătește alte impozite.
Practic, statul tratează aceste produse la fel ca alcoolul sau țigările din punct de vedere al controlului. Proiectul mai stabilește un lucru esențial: aceste produse nu mai pot fi fabricate în spații obișnuite. Producția este permisă doar în antrepozite fiscale, adică spații special autorizate și monitorizate de stat. Scopul este simplu: statul trebuie să poată urmări traseul produsului de la materie primă până la vânzarea finală. Astfel, se reduce riscul ca aceste produse să fie fabricate „la negru” sau fără declararea cantităților reale.
Cea mai vizibilă schimbare pentru consumatori va fi introducerea timbrelor fiscale. Exact ca în cazul pachetelor de țigări, fiecare produs de tutun pentru mestecat sau uz nazal vândut în România trebuie să aibă timbru. Marcarea se face la producător, pentru produsele fabricate în România, la recepție, pentru produsele venite din UE, și în antrepozite vamale, pentru importurile din afara Uniunii Europene. Timbrul se aplică pe ambalajul individual și dovedește că acciza a fost plătită. Nu se marchează doar produsele destinate exportului sau livrărilor către alte state membre.
Pentru autorități, acesta este cel mai simplu instrument de control, pentru că un produs fără timbru poate fi confiscat imediat. Proiectul introduce și o regulă importantă: dacă o firmă produce aceste produse în România și plătește acciza aici, dar ulterior le exportă sau le vinde în alt stat UE, statul român îi poate restitui acciza. Restituirea este posibilă doar dacă există documente care să dovedească faptul că produsul a ajuns efectiv în țara de destinație. Astfel, acciza rămâne în țara unde produsul este consumat, nu unde este produs.
În nota de fundamentare se menționează că impactul macroeconomic este redus și că scopul principal este clarificarea legislației. În realitate însă, efectul va fi vizibil în prețuri. Acciza, timbrul, autorizațiile și controalele înseamnă costuri mai mari pentru firme, iar aceste costuri ajung inevitabil la consumator. Pe termen scurt, multe produse ieftine vor dispărea. Pe termen mediu, piața se va restrânge la câțiva jucători mari, care își permit infrastructura și birocrația.
În acest moment, proiectul se află în dezbatere publică, ceea ce înseamnă că poate primi observații și propuneri din partea mediului de afaceri și a altor părți interesate. Pentru a intra în vigoare, hotărârea trebuie adoptată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial.
Abia după publicare, noile reguli vor deveni obligatorii pentru producători și importatori.