O problemă de voință politică
Educația sacrificată: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Faptul că aproape jumătate dintre tinerii României privesc comunismul pozitiv nu este un accident, ci rezultatul a peste 30 de ani de ezitări, frică și calcul politic, spune istoricul Cristian Vasile într-un interviu acordat Deutsche Welle, preluat de Rador Radio România. Introducerea târzie a Istoriei Comunismului în școli dezvăluie, în opinia sa, o rezistență profundă a clasei politice față de asumarea trecutului.
„În primul rând a fost o lipsă a voinței politice. În al doilea rând, au fost tot felul de rezistențe sau măcar reticențe la nivelul doi, la nivelul inspectoratelor școlare, chiar la nivelul ministerului Educației”, afirmă Vasile. La 36 de ani de la căderea comunismului, Ministerul Educației a introdus în sfârșit disciplina Istoria Comunismului din România în programa școlară, dar întrebarea rămâne: de ce atât de târziu?
Istoricul subliniază că și la nivelul corpului profesoral au fost reticențe, iar părinții au avut, în multe cazuri, o atitudine similară față de studierea regimului totalitar. „Așa am ajuns să vedem chiar și profesori de istorie susținători ai lui Călin Georgescu sau ai partidelor din această zonă”, adaugă el. Această ezitare de a studia comunismul este legată de istoria politică a României post-comuniste.
În anul 1990, Ion Iliescu a fost creditat de 85% dintre alegători, iar Frontul Salvării Naționale a obținut 66% din voturi. Opoziția, care a preluat puterea în 1996, a fost indecisă și fărâmițată, neînțelegând importanța studierii istoriei comunismului. „Nu a existat o voință politică nici din partea partidelor de opoziție”, menționează Vasile.
Pe lângă politica de stat, în 2006, fostul președinte Băsescu a citit în Parlament raportul Comisiei Tismăneanu, care recomanda includerea unui manual de istorie a comunismului în programa școlară. Cu toate acestea, implementarea acestor măsuri a fost slabă. „S-au împlinit douăzeci de ani de-atunci, dar nu s-a întâmplat nimic substanțial”, afirmă Vasile.
La nivelul profesorilor, se ridică întrebarea dacă aceștia sunt pregătiți să predea Istoria Comunismului. Mulți dintre ei trebuie să urmeze cursuri de calificare, iar unii nu au cunoștințe suficiente despre ororile regimului comunist pentru a le insufla elevilor. „Trebuie eforturi conjugate, și pe linia istoriei comunismului și pe istoria fascismului, a holocaustului din România, pentru că lucrurile sunt legate”, spune Vasile.
De asemenea, el subliniază că, în ciuda introducerii manualului, există riscul ca elevii să nu beneficieze de o educație adecvată în acest domeniu. „În luna mai, spre sfârșitul anului școlar, mulți vor fi concentrați pe bacalaureat și va fi o îngăduință din partea profesorilor”, avertizează el.
Problemele structurale ale școlii românești sunt și ele o barieră în calea unei educații eficiente despre comunism. Vasile menționează că în sate, unde resursele sunt limitate, predarea istoriei comunismului se poate face cu dificultate. „Sunt cazuri unde profesorul de chimie sau de română predă istoria comunismului”, adaugă el.
În concluzie, Cristian Vasile consideră că este esențial ca tinerii să fie educați corect despre trecutul regimului comunist, dar acest lucru necesita eforturi susținute din partea autorităților, profesorilor și comunității. Fără o voință politică reală, educația despre comunism va rămâne un subiect tabu.
Cristian Vasile este doctor în istorie, cercetător ştiinţific I în cadrul Institutului de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române. Dintre cărțile publicate recent se numără „Un cameleon și virtuțile oportunismului.
Mihai Ralea, o biografie politică” și „Viața intelectuală și artistică în primul deceniu al regimului Ceaușescu, 1965-1974”.