Investiții majore în apărare
România a obținut validarea integrală a primei tranșe de finanțare prin Programul SAFE, ceea ce deschide calea unor investiții de miliarde de euro în domeniul apărării și securității naționale. Ministrul Apărării, Radu Miruță, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și oficiali ai Ministerului Afacerilor Interne au prezentat luni, 26 ianuarie 2026, într-o conferință de presă la Palatul Victoria principalele proiecte incluse în aplicație, explicând detaliile finanțării și impactul asupra industriei naționale. „În primul rând e important că am arătat că se poate. Comisia Europeană l-a validat în totalitate în prima tranșă. S-a obținut o finanțare în condiții foarte avantajoase pentru România”, a declarat Radu Miruță. Ministrul a subliniat că România are un plan de înzestrare aprobat de CSAT și Parlament, iar Programul SAFE permite achiziții mai eficiente decât alternativele tradiționale, mult mai costisitoare. „Suntem forțați să demonstrăm că reușim să producem într-un timp foarte scurt”, a adăugat el, menționând că proiectele vor stimula industria națională de apărare și vor fi publice, pentru transparența utilizării banilor publici.
În total, sunt 21 de proiecte legate de Ministerul Apărării, în valoare de 9,53 miliarde de euro. Zece dintre acestea implică achiziții comune cu alte state, iar 11 sunt proiecte naționale. Printre realizările deja confirmate se numără contractul semnat cu Franța pentru rachetele Mistral, 12 elicoptere H225, achiziția a 12 radare în comun cu Franța și trei sisteme antiaeriene care completează sistemul Patriot, achiziționate împreună cu Germania. De asemenea, vor fi cumpărate două sisteme de centralizare pentru comandă antiaeriană, tot în parteneriat cu Germania. Ministrul a precizat că lista completă a proiectelor va fi transmisă în scris după conferință. Radu Miruță a mai menționat că vor fi achiziționate și noi nave de patrulare, drone și o mașină de luptă pentru infanterie de ultimă generație. Arma de asalt destinată infanteriei va fi produsă în România, pentru a reduce dependența de furnizori externi.
Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, a explicat că România a depus o aplicație de 16,6 miliarde de euro, dintr-un buget european total de 150 miliarde. „Avantajul pentru noi e că acest credit beneficiază de o dobândă foarte bună, înscrisă la categoria triplu A, România având triplu B. Perioada de grație este de 10 ani, adică plățile se vor face începând din anul 2035”, a precizat el. Jurca a subliniat recomandările Comisiei Europene: achizițiile să fie realizate în comun, cel puțin 65% din producție să fie europeană și componentele software sau critice să rămână sub controlul statului care face achiziția. Programul național, aprobat de CSAT, vizează dezvoltarea industriei de apărare, atât prin companii publice, cât și prin implicarea mediului privat, inclusiv a firmelor care nu activează în prezent în domeniul militar. „De exemplu, o companie din domeniul auto poate face simplu o tranziție către industria de apărare pentru același tip de componente”, a explicat Jurca.
Din totalul sumei, 4,2 miliarde de euro vor fi alocate infrastructurii pentru capetele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni, 9,6 miliarde merg către Ministerul Apărării, iar 2,8 miliarde vor fi folosite pentru apărarea civilă și instituțiile din zona securității naționale. Acordul de împrumut este estimat să fie semnat în luna martie. România beneficiază astfel de 16,68 miliarde de euro, a doua cea mai mare alocare din Programul SAFE între statele membre UE. Ministrul Radu Miruță a declarat într-un interviu pentru Digi24 că va solicita declasificarea detaliilor proiectelor pentru a fi făcute publice. „Multe detalii sunt clasificate. Eu am solicitat să fie declasificate și se va întâmpla asta, cred că săptămâna viitoare”, a afirmat el.
Guvernul a prezentat luni programele ce vor beneficizia de finanțarea militară SAFE și care vor trebui finalizate până în 2030. Programul SAFE (Security Action For Europe) este program de credite cu buget total de 150 de miliard, gândit de Uniunea Europeană pentru a întări industria de apărare europeană și ca sistemul de apărare european să fie mai solid, in termen scurt, până în 2030. „Romania are alocate 16,6 miliarde de euro, a doua aplicație ca valoare din totalul celor depuse. Sumele respective reprezintă credite cu dobândă foarte bună, pentru categoria de state AAA, România având categoria BBB. Este un credit pe o perioadă de 45 de ani cu 10 ani perioada de grație, adică până în 2035 nu se fac plăți pe rate”, a declarat Mihai Jurca, șeful Cancelariei Guvernului.
Alocările SAFE pentru România: Programul este gândit în special pentru achiziția în comun de către două sau mai multe state a unor echipamente militare, dar există posibilitatea unor achiziții individuale, acolo unde doar statul respectiv are o anumită nevoie, neîmpărtășită și de alte state. Achizițiile individuale ale statelor au termen de contractare finele lunii mai 2026, a explicat reprezentantul Guvernului. „Într-un termen extraordinar de scurt, o echipă de oameni a reușit să producă un proiect care a fost validat în integralitate de către Comisia Europeană, chiar din prima tranșă. S-a obținut o finanțare cu niște condiții extrem de avantajoase pentru România – MApN are un plan multianual de înzestrare, varianta existentă era să achiziționăm cu niște bani la un cost foarte mare, sau acum să folosim acest mecanism avantajos. Un alt avantaj este că suntem forțați să reușim să producem într-un timp foarte scurt. Al treilea avantaj este dezmorțirea industriei naționale de apărare. Prin acest mecanism va exista o cooperare prin care companii cu tehnologii de ultimă generație vor fi aduse în aceeași curte cu companiile din industria națională de apărare și vor produce în comun”, a spus Ministrul Apărării, Radu Miruță.
Proiectele de achiziții militare sunt 21 la număr, cu o valoare totală de 9,53 mld de euro – 10 programe sunt cu achiziție în comun cu alte state, iar 11 sunt achiziții individuale ale Armatei. Ca achiziții în comun, Miruță a prezentat programul de achiziții de sisteme antiaeriene cu rachete Mistral (625 milioane de euro) cumpărate cu Franța. Tot în comun vor fi achiziționate și 12 elicoptere H225 produse în Franța, precum și 12 sisteme radare din aceeași țară. Lista completă va fi făcut publică în curând.
În ceea ce privește programele Ministerului de Interne, secretarul de stat Bogdan Despescu spune că ministerul nu urmărește doar achiziția de echipamente. „Printre proiecte vorbim de protecția personalului în misiuni cu risc ridicat, armament pentru toate structurile, drone și sisteme anti-drone, capabilități de observare, sisteme de comunicații critice comandă și control capabilități de protecție cibernetică. Miza MAI este că în acest proiect trebuie să avem o continuitate, toate ducând la o reziliență din partea structurilor statului”, a spus Despescu. Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, spune că vor fi achiziționate echipamente care nu sunt destinate unui singur scop, ci mai multor riscuri. „Suma alocată apărării civile e de circa 900 milioane euro și România e una din puținele țări care a inclus partea de protecție civilă. Proiectele noastre merg către mai multe direcții: Conceptul de victime multiple – capabilități de transport în masă sau a victimelor multiple, nu doar o victimă pe mașină, ci pe mai multe căi de transport. „E vorba de ambulanțe de transport, un tren de intervenție și transport pentru 200-300 persoane. Avioane multi-rol pe care le va deține MAI, care vor fi folosite pentru transport multiple victime, transport echipamente, căutare-salvare. Vor fi 7 elicoptere de categoria mediu-greu, 5 elicoptere de nivel ușor-mediu care vor fi folosite cu scop de transport medical de maxim 2 persoane, un simulator de zbor pentru categoriile de elicoptere pe care le avem, dar și două șalupe de căutare salvare fluviale”, a spus Arafat. „Pe conceptul de drone și roboți, vorbim de 8 roboți, sisteme de drone pentru stingerea incendiilor și de minidrone care pot căuta în clădiri prăbușite”, a spus Arafat.
Acesta a mai vorbit de camioane, tabere mobile și generatoare mobile pentru intervenții.