Pesimism economic în creștere
Sondajul realizat de CURS la nivel național în ianuarie 2026 arată un climat social marcat de pesimism, neîncredere și așteptări economice negative. Rezultatele indică o continuare a nemulțumirii publice înregistrate la sfârșitul anului 2025, cu accent pe scăderea percepțiilor privind direcția țării și evoluția nivelului de trai. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1067 de respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate între 14 și 23 ianuarie 2026, utilizând metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer).
Percepția românilor asupra direcției în care se îndreaptă țara este în continuare negativă. Aproape 76% dintre respondenți consideră că România se află pe un drum greșit, iar doar 19% apreciază că direcția este una bună. 5% nu au exprimat o opinie clară. Aceste date reflectă un sentiment colectiv de frustrare și neîncredere în evoluția generală a țării.
Încrederea în liderii politici este în continuare scăzută, fără ca vreunul dintre aceștia să beneficieze de susținere majoritară. Călin Georgescu este evaluat pozitiv de 36% dintre respondenți, dar 60% dintre aceștia au opinii negative. George Simion și Dan Nicușor au înregistrat un nivel similar de încredere, de 32%, respectiv 31%, în timp ce Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt respinși de mai mult de 70% dintre respondenți. Diana Șoșoacă se află pe poziția cu cel mai ridicat nivel de neîncredere, de 80%. În cazul unor personalități precum Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă, datele indică o vizibilitate limitată la nivel național, având un procent semnificativ de necunoaștere.
În ceea ce privește evaluarea instituțiilor, românii au o percepție pozitivă asupra instituțiilor non-politice, precum Armata, Biserica și Pompierii, care înregistrează un nivel ridicat de încredere, între 61% și 80%. Pe de altă parte, instituțiile politice și cele ale justiției sunt evaluate predominant negativ, cu 75% dintre respondenți respingând Parlamentul și Justiția, iar Guvernul și Curtea Constituțională fiind respinse de 73%. Președinția are un nivel de neîncredere de 67%, ceea ce indică o ruptură semnificativă între cetățeni și instituțiile politice.
În ipoteza unui scrutin parlamentar organizat duminica viitoare, AUR ar obține 35% din voturi, urmat de PSD cu 23% și PNL cu 18%. USR ar obține 10%, iar UDMR și SOS România ar înregistra fiecare 5%. Alte partide ar aduna 2%. Aceste date arată o fragmentare politică accentuată, cu un procent semnificativ de susținători ai partidelor care sunt percepute ca alternative la sistemul politic actual.
Așteptările economice ale populației pentru anul 2026 sunt predominant negative. 63% dintre respondenți cred că situația lor economică și nivelul de trai vor continua să se deterioreze față de 2025, în timp ce 29% se așteaptă la o stagnare. Doar 7% se așteaptă la o îmbunătățire, iar 1% nu au o opinie clară. Aceste date sugerează o mare lipsă de optimism economic în rândul populației.
Percepțiile privind evoluția prețurilor sunt extrem de pesimiste. Aproape 56% dintre români anticipează creșteri semnificative ale prețurilor în 2026, iar 34% se așteaptă la creșteri moderate. Doar 7% cred că prețurile vor rămâne la același nivel, în timp ce niciun respondent nu anticipează scăderi de prețuri. 3% dintre cei intervievați nu au exprimat o opinie.
În cazul unui referendum privind reunirea Republicii Moldova cu România, susținut de președinta Maia Sandu, 56% dintre respondenți ar vota pentru reunirea celor două state, iar 37% s-ar opune. 7% nu au exprimat o opinie clară.
Aceasta sugerează că subiectul rămâne unul puternic polarizant în rândul românilor.