Intenții de vot și percepții sociale
Un sondaj de opinie realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în perioada 14-23 ianuarie 2026 arată că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) se menține pe primul loc în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare, cu 35% din voturi. Potrivit datelor, Partidul Social Democrat (PSD) este pe locul doi, cu 23%, în timp ce Partidul Național Liberal (PNL) se află pe locul trei, cu 18%. "Aceste rezultate reflectă o continuare a tendințelor observate în ultima vreme și o consolidare a poziției AUR", a declarat cercetătorul social Dr. Adrian Ionescu de la CURS.
Comparativ cu luna decembrie 2025, AUR își păstrează același procent, în timp ce PSD a crescut ușor de la 22% la 23%. PNL a înregistrat o scădere, de la 19% la 18%, iar Uniunea Salvați România (USR) a crescut de la 9% la 10%. De asemenea, formațiunile UDMR și SOS România își mențin scorul la 5%, iar Partidul Oamenilor Tineri a scăzut de la 3% la 2%. Aceste fluctuații sugerează o fragmentare a peisajului politic românesc.
Încrederea în liderii politici rămâne scăzută, fără ca vreunul dintre ei să beneficieze de un suport majoritar. Călin Georgescu este văzut pozitiv de 36% dintre respondenți, în timp ce 60% au opinii negative. George Simion și Nicușor Dan obțin niveluri similare de încredere, de 32% și 31%, respectiv, dar amândoi se confruntă cu rate ridicate de neîncredere, de peste 60%. În contrast, Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu au un nivel de respingere de peste 70%, iar Diana Șoșoacă se bucură de cel mai ridicat nivel de neîncredere, de 80%.
Evaluarea instituțiilor arată o polarizare clară între cele percepute ca stabile și cele politice. Armata, Biserica și Pompierii au cele mai bune imagini, cu procente de încredere între 61% și 80%. În schimb, instituțiile politice și cele ale justiției sunt evaluate negativ, 75% dintre respondenți respingând Parlamentul și Justiția, iar 73% Guvernul și Curtea Constituțională. Aceste date indică o ruptură profundă între cetățeni și instituțiile asociate cu decizia politică.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, AUR ar obține 35% din voturi, PSD 23%, iar PNL 18%. USR ar obține 10%, în timp ce UDMR și SOS România sunt creditate fiecare cu 5%. Partidul Oamenilor Tineri și alte formațiuni ar întruni câte 2%. Distribuția intențiilor de vot arată o capitalizare a nemulțumirii publice de către partidele care se prezintă ca alternative la sistemul actual.
Așteptările populației pentru 2026 sunt predominant negative. 63% dintre respondenți cred că situația lor economică și nivelul de trai se vor înrăutăți comparativ cu 2025, în timp ce 29% se așteaptă la stagnare. Doar 7% anticipează o îmbunătățire, iar 1% nu au o opinie clară. Aceste date sugerează o lipsă de optimism economic la nivelul populației.
În ceea ce privește evoluția prețurilor, 56% dintre români se așteaptă la creșteri semnificative ale prețurilor în 2026, iar 34% anticipează creșteri moderate. Doar 7% consideră că prețurile vor rămâne la același nivel și niciun respondent nu anticipează scăderi, ceea ce reflectă o anxietate economică accentuată.
În contextul unui referendum privind reunirea Republicii Moldova cu România, susținut de președinta Maia Sandu, 56% dintre respondenți s-au declarat în favoarea unirii, în timp ce 37% s-au opus acestei idei, iar 7% nu au o opinie clară. Aceste date sugerează că subiectul este puternic polarizant în rândul populației românești.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.067 respondenți, adulți rezidenți în România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI, în perioada 14–23 ianuarie 2026, având o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Datele au fost validate pe baza ultimelor statistici INS și ponderate în funcție de vârsta electoratului.