Provocări și oportunități globale
Radu Burnete, consilier prezidențial, a prezentat concluziile după câteva zile petrecute la Forumul Economic Mondial de la Davos, subliniind provocările și oportunitățile pentru România în contextul unei lumi aflate în tranziție. „Trăim la intersecția dintre două lumi, una care dispare și una care se naște. Această tranziție abundă în incertitudini. Melancolia nu este un instrument util”, a declarat Burnete.
El a explicat care sunt direcțiile prin care România poate deveni relevantă în noua ordine globală. „Diplomație economică, companii mai puternice, coeziune internă, putere militară, educație, cercetare, inteligență artificială, robotizare și o Europă mai coerentă. Acestea sunt «cărămizile» pe care trebuie să construim viitorul țării”, adaugă el.
Consilierul prezidențial a mai subliniat importanța adaptării la schimbările globale: „Lumea de după 1945 nu mai există. Lumea care vine nu este încă definită. În acest interval — care poate dura ani sau decenii — țările care vor prospera sunt cele care își vor folosi vechile «cărămizi» pentru a construi ceva nou, nu cele care plâng după clădirea dărâmată.”
Radu Burnete a fost numit Consilier Prezidențial pentru probleme economice și sociale începând cu data de 1 iulie 2025. Anterior, între 2020 și 2025, a fost directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.
În analiza sa, Burnete a remarcat colapsul ordinii internaționale stabilite după 1945 și tranziția către o lume multipolară dominată de incertitudine, mercantilism și forță brută. Acesta a evidențiat retragerea globalizării și apariția unor noi bariere comerciale, în timp ce automatizarea și robotica avansată devin soluțiile principale pentru economiile care se confruntă cu scăderea imigrației.
În acest context volatil, consilierul prezidențial pledează pentru o strategie a „pesimismului instituțional”, argumentând că România trebuie să abandoneze nostalgia pentru trecut și să își consolideze reziliența internă prin reforme administrative profunde, putere militară și o unitate europeană capabilă să trateze de la egal la egal cu giganții globali.
Burnete a subliniat că, în prezent, România exportă bunuri de aproximativ 93 de miliarde de euro anual, față de circa 11 miliarde de dolari în 1989, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 10 ori în termeni nominali. El consideră că țara ar trebui să fie mai prezentă și agresivă comercial, pledând pentru crearea unei agenții de comerț și investiții care să sprijine companiile românești în extinderea pe noi piețe.
„Ne trebuie o agenție care să poată duce companiile românești pe noi piețe și care să poată atrage investiții străine programat, calculat, acolo unde e nevoie. Există modele și se poate face în 1-2 ani. Este prinsă în programul de guvernare și se lucrează la ea”, a adăugat Burnete.
Acesta a menționat că ambasadele românești sunt subfinanțate și lipsite de personal suficient, o situație ce trebuie corectată. Burnete a exemplificat colaborarea eficientă între politicieni din partide diferite la Davos, însă a avertizat asupra dificultăților de a menține această unitate și la București.
În plus, el a insistat asupra necesității ca România să își consolideze puterea militară, având în vedere că „lumea devine mai periculoasă”. El a comparat capacitățile de mobilizare ale României cu cele ale Finlandei, subliniind importanța unei culturi a apărării bine dezvoltate.
„Finlanda poate mobiliza în câteva săptămâni 280.000 de soldați, iar noi avem o capacitate similară doar în teorie. Este esențial să ne întărim apărarea națională și să luăm în considerare lecțiile pe care le putem învăța din modelele de succes internaționale”, a declarat Burnete.
Consilierul a mai abordat necesitatea de a depolitiza companiile de stat, pledând pentru un acord politic care să asigure independența conducerii acestora. „Esențială în acest proces este depolitizarea totală, astfel încât aceste companii să producă influență și bunăstare reală pentru țară”, a subliniat el.
Radu Burnete a concluzionat că România are toate resursele necesare pentru a se reinventa în noua ordine mondială, dar că acest lucru depinde de capacitatea de a depăși nostalgii și de a construi pe baza vechilor „cărămizi”. „Mă întorc la imaginea cu care am început: călătorul prin Roma care vede cărămizi vechi refolosite în construcții noi. Ce «cărămizi» avem noi, românii, pe care le putem refolosi în noua ordine mondială?”, a întrebat acesta.
„Avem o poziție geografică la intersecția a trei spații strategice. Avem o populație educată (încă) și adaptabilă. Avem o experiență recentă de tranziție — poate cea mai dramatică din Europa de Est — care ne-a învățat că schimbarea este posibilă, chiar dacă dureroasă. Lumea de după 1945 nu mai există. Lumea care vine nu e încă definită.
România are de ales”, a concluzionat Burnete.