Ciocniri violente cu poliția
Violențe protestul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un protest anti-guvernamental organizat sâmbătă, 24 ianuarie 2026, în Albania, a degenerat în ciocniri violente cu forțele de ordine, soldate cu cel puțin 25 de arestări și 11 polițiști răniți. Ministerul de Interne a indicat că tulburările au avut loc în faţa sediului biroului prim-ministrului şi în apropierea parlamentului, scrie Agerpres. „În urma atacurilor cu cocteiluri Molotov şi obiecte contondente, 11 ofiţeri de poliţie au fost răniţi şi primesc asistenţă medicală”, a declarat Ministerul de Interne, adăugând că echipele de anchetă lucrează pentru a documenta „acţiunile violente" atribuite unor protestatari.
Câteva mii de oameni s-au adunat sâmbătă, 24 ianuarie, la Tirana, pentru un protest organizat de Partidul Democrat împotriva guvernului lui Edi Rama. Inițial pașnic, marșul s-a încheiat cu ciocniri violente cu forțele de ordine, soldate cu rănirea a 11 polițiști (arsuri, tăieturi și efecte ale gazelor lacrimogene) și cu mai multe victime printre protestatari. Autoritățile au mobilizat un contingent numeros, au instalat bariere și au impus restricții de trafic pentru protejarea clădirilor guvernamentale.
Poliţia a răspuns cu gaze lacrimogene şi a ripostat pentru a-i îndepărta pe protestatari din zonele împrejmuite, scenele fiind surprinse în direct şi distribuite şi pe reţelele de socializare. Organizațiile de apărare a drepturilor omului au exprimat îngrijorare cu privire la utilizarea excesivă a forței de către poliție, subliniind că intervențiile ar trebui să respecte standardele internaționale.
Organizatorii protestului au acuzat guvernul de corupţie, abuz de putere şi proastă gestionare economică şi au cerut demisia imediată a lui Rama şi a cabinetului său. Liderul PD, fostul premier albanez Sali Berisha, a descris demonstraţia drept o revoltă civică împotriva a ceea ce a numit un stat "cucerit de narco-mafie" şi a denunţat utilizarea gazelor lacrimogene şi a tunurilor cu apă împotriva protestatarilor. Berisha a declarat că acest protest este un semn al nemulțumirii crescânde în rândul populației, care se confruntă cu dificultăți economice și sociale.
Această situație nu este singulară, având în vedere că în trecut au existat mai multe manifestări similare în Albania, dar violențele recente ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea politică a țării. În 2020, de exemplu, protestele împotriva guvernului au fost marcate de tensiuni și conflicte cu forțele de ordine, iar autoritățile au fost criticate pentru modul în care au gestionat situația. Comparativ cu aceste evenimente anterioare, violențele de sâmbătă au fost mai intense, ceea ce sugerează o escaladare a nemulțumirilor populare.
Reacția internațională nu a întârziat să apară, cu mai multe organizații internaționale care au cerut o investigație transparentă asupra incidentelor și respectarea drepturilor omului în timpul protestelor. De asemenea, experți în drepturile omului subliniază că autoritățile trebuie să găsească modalități de a gestiona astfel de situații fără a recurge la violență, promovând un dialog constructiv între guvern și cetățeni.
Pe fondul acestor evenimente, este crucial ca autoritățile albaneze să abordeze cauzele profunde ale nemulțumirii populare și să ia măsuri pentru a restabili încrederea în instituțiile statului. În acest context, următoarele zile vor fi decisive în gestionarea situației și în prevenirea unor noi ciocniri.
Autoritățile sunt așteptate să comunice public despre măsurile pe care le vor adopta pentru a asigura un mediu de protest sigur și pașnic, respectând în același timp drepturile tuturor cetățenilor.