Decizie definitivă în cazul Iohannis
Curtea de Apel Alba Iulia s-a pronunțat joi, 22 ianuarie 2026, în dosarul în care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) solicita instituirea sechestrului asupra bunurilor fostului președinte Klaus Iohannis. Fiscul dorea să recupereze despăgubiri pentru lipsa de folosință a cotei de jumătate dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu, preluat de stat ca moștenire vacantă. Potrivit minutei instanței: „Respinge ca neîntemeiată cererea de instituire a sechestrului asigurator formulată de reclamantul STATUL ROMÂN prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov. Fără cheltuieli de judecată. Definitivă.”
Dosarul a ajuns la instanța de apel după ce Tribunalul Sibiu respinsese solicitarea ANAF în noiembrie 2025. Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul declarat de statul român, dar a respins cererea de sechestru asupra bunurilor lui Klaus Iohannis și ale familiei sale, considerând că măsura nu este necesară. Această decizie a fost anticipată de declarațiile anterioare ale specialiștilor în drept, care au subliniat că sechestrul este o măsură extremă și că trebuie să existe dovezi clare ale necesității acesteia.
În 2025, ANAF a înregistrat acțiunea prin care solicita ca fostul președinte Klaus Iohannis să fie obligat să achite despăgubirile pentru lipsa de folosință a cotei de jumătate dintr-un imobil. Tribunalul Sibiu a admis, marți, 20 ianuarie, cererea Administrației Finanțelor Publice privind cealaltă jumătate a imobilului. Fiscul a mai cerut instanței instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestuia și ale familiei sale, pentru a garanta recuperarea sumelor cuvenite statului, în condițiile în care pârâții au refuzat să plătească de bunăvoie.
În septembrie 2025, ANAF i-a cerut oficial lui Klaus Iohannis să predea cheile imobilului pe care fostul șef de stat l-a pierdut în instanță și să plătească banii încasați din chirie timp de 17 ani. Suma datorată de fostul președinte a fost evaluată la circa 4,7 milioane de lei. ANAF preciza că imobilul deținut până în 2015 de fostul președinte a fost preluat în baza unei moșteniri vacante „culese” de statul român, prin care acesta a dobândit dreptul de coproprietate.
Decizia Curții de Apel Alba Iulia a fost primită cu reacții mixte. Pe de o parte, susținătorii lui Klaus Iohannis au văzut această decizie ca pe o confirmare a legalității acțiunilor sale, în timp ce criticii au subliniat că situația juridică a fostului președinte rămâne complicată. Juristul Mihai Dinu de la Universitatea din București a declarat că „decizia instanței nu înseamnă că problema este rezolvată, ci că trebuie să continuăm să ne uităm la modul în care se gestionează bunurile statului”.
Comparativ cu alte cazuri din România, unde sechestrul a fost impus pe bunuri ale persoanelor publice, cazul lui Iohannis a fost unic prin complexitatea juridică și prin implicarea directă a ANAF. De exemplu, în cazul fostului primar al Bucureștiului, ANAF a impus sechestru pe bunuri pentru recuperarea unor datorii, ceea ce a generat un val de controverse și discuții despre transparența acțiunilor fiscale. Această situație evidențiază nevoia de reformă în sistemul fiscal și de clarificare a legislației în privința bunurilor moștenite.
În concluzie, decizia Curții de Apel Alba Iulia în cazul fostului președinte Klaus Iohannis subliniază complexitatea cazurilor fiscale și necesitatea de a avea o legislație transparentă și clară. Deși sechestrul a fost respins, situația juridică a lui Iohannis rămâne o temă de discuție în spațiul public.
Următorii pași ar putea implica o revizuire a legislației moștenirilor și a bunurilor statului, pentru a evita astfel de controverse în viitor.