Reacții internaționale și refuzuri
Președintele american Donald Trump a afirmat miercuri, 21 ianuarie 2026, cu ocazia summitului de la Davos, că omologul său rus, Vladimir Putin, a „acceptat” invitația sa de a se alătura „Consiliului pentru Pace”, considerat drept un concurent al ONU. În timp ce Trump a declarat că Rusia a acceptat, mai multe țări europene, printre care Franța, nu au dat un răspuns afirmativ. „A fost invitat. A acceptat”, le-a spus președintele american jurnaliștilor, la Davos, în Elveția, potrivit Agerpres.
Vladimir Putin a anunțat anterior că a cerut diplomației de la Moscova să studieze invitația înainte de a răspunde. „Ministrul rus de externe a fost însărcinat să studieze documentele care ne-au fost trimise și să se consulte cu partenerii noștri strategici pe această temă”, a declarat Putin într-o ședință guvernamentală. El a adăugat că Rusia ar putea contribui cu miliardul de dolari solicitat ca taxă de intrare din „activele rusești înghețate sub administrația americană precedentă” din cauza războiului din Ucraina.
„Consiliul pentru Pace” propus de Donald Trump vizează, conform Casei Albe, elaborarea unui plan pentru a pune capăt războiului din teritoriul palestinian Fâșia Gaza. „Este esențial ca întregul proces să aibă un efect pozitiv asupra soluționării pe termen lung a conflictului israeliano-palestinian, pe baza rezoluțiilor relevante ale Organizației Națiunilor Unite”, a continuat președintele rus. De asemenea, el a propus ca fondurile rusești rămase blocate în Statele Unite să poată fi folosite pentru „reconstruirea teritoriilor afectate de ostilități, după încheierea unui acord de pace între Rusia și Ucraina”.
În acest context, un oficial de rang înalt al Casei Albe a declarat miercuri că 35 de lideri mondiali s-au angajat până în prezent să se alăture Consiliului pentru Pace, din cele aproximativ 50 de invitații trimise, transmite Reuters. Printre aceștia se numără aliați din Orientul Mijlociu, precum Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar și Egipt. De asemenea, Armenia și Azerbaidjan, care au ajuns la un acord de pace mediat de SUA în august anul trecut, au acceptat invitația.
Controversat este faptul că președintele belarus Aleksandr Lukașenko, mult timp ocolit de Occident din cauza situației precare a drepturilor omului din țara sa, a acceptat invitația lui Trump. Această inițiativă a stârnit reacții prudente din partea unor aliați apropiați ai SUA, care sunt adesea incomodați de abordarea beligerantă a lui Trump în diplomatia internațională. Norvegia și Suedia au refuzat invitația, iar ministrul italian al economiei, Giancarlo Giorgetti, a declarat că aderarea la Consiliu pare problematică, având în vedere constituția Italiei.
Franța intenționează, de asemenea, să refuze invitația, ceea ce l-a determinat pe Trump să amenințe că va aplica tarife de 200% vinurilor și șampaniei franceze, dacă Parisul nu se alătură consiliului său. Canada a declarat că a acceptat „în principiu” să se alăture, dar că detaliile sunt încă în curs de elaborare. În ceea ce privește Marea Britanie, Germania și Japonia, acestea nu au adoptat încă o poziție publică clară.
Ucraina a declarat că diplomații săi examinează invitația, dar președintele Volodimir Zelenski a spus că îi este greu să-și imagineze că ar face parte din vreun consiliu alături de Rusia după patru ani de război. De asemenea, Papa Leon, primul pontif american, a fost invitat să se alăture Consiliului și evaluează propunerea, a declarat miercuri Vaticanul.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că a demarat un proces de analiză a conținutului și implicațiilor Cartei Board of Peace, în raport cu angajamentele internaționale asumate de România. Această evaluare are ca obiectiv stabilirea gradului de compatibilitate a noii inițiative cu obligațiile existente ale statului român și identificarea modalităților optime prin care România poate contribui la atingerea obiectivului comun de consolidare a păcii în lume. Discuții pe acest subiect continuă la Consiliul European, unde președintele Dan participă, fiind absent de la Davos.
În concluzie, invitația lui Trump adresată lui Putin și reacțiile internaționale la formarea Consiliului pentru Pace demonstrează diviziunile și provocările cu care se confruntă comunitatea internațională.
Rămâne de văzut cum vor evolua aceste discuții și ce impact vor avea asupra relațiilor internaționale și asupra păcii globale.