Pregătirea și Legea 446
Pregătirea populației reprezintă subiectul principal al acestui articol. România trebuie să își pregătească populația nu doar pentru situații de criză civilă, precum incendii, cutremure sau inundații, ci și pentru susținerea unui eventual efort de război. Mesajul a fost transmis public, marți, 20 ianuarie 2026, la Sibiu, de Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, într-o conferință de presă susținută alături de generalul american Alexus Grynkewich, comandantul Forțelor Aliate din Europa, conform Agerpres.
Declarațiile vin într-un context regional tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de consolidarea flancului estic al NATO, dar și pe fondul discuțiilor tot mai frecvente din interiorul alianței despre reziliența civilă și capacitatea statelor membre de a face față unor scenarii de conflict de durată. Generalul Gheorghiță Vlad a subliniat că armata română are „foarte multe programe de pregătire împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”, menționând importanța educației populației în fața diverselor amenințări.
„Dacă vă referiți la pregătirea populației în general, am mai spus, de fiecare dată când aducem în discuție reziliența națională, trebuie să luăm în calcul foarte multe alte aspecte. Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză și aici mă refer la incendii, la cutremure, la inundații, dar în egală măsură și o populație pregătită pentru susținerea unui efort de război și avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens”, a declarat generalul.
Ca măsuri pentru pregătirea populației, Gheorghiță Vlad a amintit de modificarea Legii 446, care permite armatei să primească pe bază de voluntariat persoane care doresc să participe la pregătire militară. Capacitatea de pregătire pentru acest an este estimată la 2.000 de tineri, cu perspectiva de a crește la 10.000 pe an în anii următori, în funcție de resursele financiare disponibile.
„Începând din acest an, ne propunem să aducem în unitățile Ministerului Apărării Naționale tineri, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți într-o specializare de bază militară. O să continuăm aceste programe în funcție de resursele bugetare puse la dispoziție”, a explicat șeful armatei, adăugând că numărul exact de voluntari va depinde de alocațiile bugetare aprobate.
Generalul Alexus Grynkewich, prezent la conferința de presă, a lăudat pregătirea Armatei Române, menționând că aceasta joacă un rol crucial în descurajarea amenințărilor externe, în special în contextul agresiunii rusești. „Observăm amenințarea rusească de-a lungul Alianței și cum se manifestă, cu intențiile ei de a ataca teritorii NATO. Suntem foarte încrezători că Rusia a fost descurajată de a ataca, datorită nivelului de pregătire al Armatei Române”, a afirmat acesta.
Schimbarea de ton a conducerii Armatei Române sugerează o adaptare la realitățile actuale, în care amenințările nu mai sunt exclusiv de natură naturală, ci și militară. Pregătirea populației nu va fi realizată exclusiv de structurile militare, ci în cooperare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, cu scopul de a oferi cetățenilor abilități utile atât în contexte de criză civilă, cât și în scenarii de securitate extinsă.
Această abordare este aliniată conceptelor promovate în ultimii ani la nivel NATO, unde reziliența civilă este considerată un element esențial al apărării colective. Infrastructura critică, capacitatea de reacție a populației și continuitatea funcțiilor de bază ale statului sunt văzute ca factori decisivi într-un eventual conflict.
În concluzie, pregătirea populației pentru criză și război devine o prioritate națională, iar modificările legislative recente, precum cele aduse Legii 446, reflectă o reacție adaptativă la provocările de securitate contemporane.
Următorii pași includ implementarea acestor programe de pregătire și asigurarea resurselor necesare pentru instruirea tinerilor români, astfel încât să fie pregătiți să facă față oricărei situații de criză.