Pregătirea populației române
Avertismentul șefului reprezintă subiectul principal al acestui articol. Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, a subliniat, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate marți, 20 ianuarie 2026, importanța pregătirii populației pentru susținerea unui eventual efort de război. La eveniment, alături de acesta, s-a aflat și generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor NATO în Europa. "Trebuie să avem o populație pregătită pentru crize, dar și pentru susținerea unui efort de război. Avem planuri împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU)", a declarat generalul Vlad.
Declarațiile lui Gheorghiță au venit într-un context internațional tensionat, în care provocările de securitate la adresa flancului estic al NATO sunt din ce în ce mai evidente. Potrivit unui raport al Ministerului Apărării Naționale (MAPN), România se află într-o poziție strategică, având nevoie de o populație bine pregătită pentru a face față diverselor amenințări. În acest sens, generalul a anunțat că, începând din acest an, vor fi implementate modificări legislative care să permită recrutarea de tineri în cadrul MAPN, pe bază de voluntariat, pentru instruire militară.
"În acest an, ne propunem să pregătim aproximativ 1.000 de militari, iar în anii următori vom avea, de asemenea, două sau trei serii de pregătire anuală, cu o capacitate de formare între 2.000 și 10.000 de militari pe an", a afirmat generalul Gheorghiță. Această inițiativă se alătură altor programe de pregătire menite să asigure că populația este pregătită nu doar pentru situații de urgență, cum ar fi incendiile sau cutremurele, ci și pentru un potențial conflict armat.
Pe lângă aspectele legate de pregătirea populației, șeful Armatei a abordat și subiectul protecției infrastructurii strategice din România, în special în contextul exploatării gazelor din Marea Neagră. "Juridic, articolul 5 din Tratatul NATO nu poate fi activat pentru apărarea zonei economice exclusive, dar asta nu înseamnă că nu ne apărăm zonele. Infrastructura critică înseamnă și cablurile submarine. Este datoria statului român să își apere infrastructura", a subliniat Vlad, reafirmând angajamentul României de a investi în forțele navale.
Totodată, în contextul tensiunilor din regiune, generalul Grynkewich a declarat că NATO monitorizează cu atenție situația și că evoluțiile depind de contextul din Ucraina. "Rusia este impredictibilă. Nu am informații despre când va ataca Rusia. De aceea, pregătim aceste planuri, dar nu pot face o astfel de predicție în viitorul apropiat", a afirmat acesta.
În ceea ce privește Republica Moldova, Gheorghiță a menționat că, deși NATO nu poate interveni direct în cazul unei agresiuni ruse, România va oferi asistență militară în cazul unor situații critice. "România va sprijini multidimensional Republica Moldova. Asigurăm asistență militară", a subliniat el, evidențiind importanța consolidării securității în regiune.
În concluzie, declarațiile oficialilor români și americani evidențiază necesitatea unei pregătiri adecvate a populației și a infrastructurii naționale pentru a face față provocărilor de securitate actuale. România trebuie să investească în forțele navale și în educarea tinerilor pentru a asigura un răspuns eficient în fața oricăror amenințări viitoare.
Continuarea acestor inițiative este esențială pentru menținerea stabilității și securității naționale, având în vedere contextul geopolitic actual.