Impactul economic al pactului
Semnarea acordului comercial UE–Mercosur, parafată sâmbătă, 16 ianuarie 2026, deschide calea către una dintre cele mai mari zone de liber schimb la nivel global, dar scoate la iveală și diviziunile profunde din interiorul Uniunii Europene. Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur au semnat un acord istoric de liber schimb, considerat cel mai amplu pact comercial încheiat vreodată de Bruxelles. Acordul vizează aproximativ 700 de milioane de cetățeni și deschide calea unei cooperări economice extinse între cele două regiuni. „Alegem comerțul echitabil în locul tarifelor, alegem un parteneriat productiv și pe termen lung în locul izolării și, mai presus de toate, intenționăm să oferim beneficii reale și tangibile popoarelor și companiilor noastre”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul ceremoniei de semnare. Acordul vizează reducerea tarifelor, creșterea investițiilor reciproce și consolidarea cooperării în domenii precum agricultura, industria și serviciile, având potențialul de a stimula comerțul bilateral și de a crea noi locuri de muncă. Deși acordul nu va schimba radical produsul intern brut (PIB) al UE, acesta ar putea debloca accesul la materiale considerate cruciale pentru viitorul continentului. UE are în vedere un acces mai ușor la vastele rezerve de minerale ale Braziliei, în contextul în care se străduiește să reducă dependența de China pentru materiile prime utilizate pentru a alimenta tehnologiile verzi și a construi arme. Tarifele mai mici ar putea contribui la creșterea afacerilor exportatorilor brazilieni cu Europa, notează adevarul.ro. Țara reprezintă aproximativ 10% din extracția globală de aluminiu, 13% pentru grafit și 16% pentru tantal. De asemenea, domină piața mondială a niobiului, un metal utilizat în orice, de la producția de oțel până la magneții supraconductori din cel mai mare accelerator de particule din lume, acceleratorul de particule Large Hadron Collider (LHC) de lângă Geneva, Elveția. Însă mai multe stimulente pentru minerit sunt doar unul dintre motivele pentru care activiștii climatici se opun acordului, despre care avertizează, de asemenea, că va duce la defrișările Amazonului și va distruge ecosistemele. Industria auto germană este considerată principalul câștigător din partea europeană, deoarece furnizorii de automobile caută mai mulți clienți pentru a atenua impactul taxelor vamale americane și al cererii scăzute din China. „Este de o importanță capitală să găsim noi piețe”, a declarat luna trecută pentru DW Matthias Zink, directorul general al diviziei de sisteme de propulsie și șasiuri a producătorului german de componente auto Schaeffler. „Va exista o creștere în afara piețelor consacrate. Va exista creștere în Brazilia, în India, în Asia de Sud-Est”, a adăugat el. Însă o parte a acestei ecuații, menționată mai rar de producătorii de automobile, este goana lor de a găsi piețe cu mai puține reglementări pentru a vinde mașini pe benzină și motorină mai poluante în viitor. O interdicție UE privind vânzările majorității vehiculelor noi pe benzină și motorină urmează să intre în vigoare în 2035, deși blocul comunitar a diluat deja prevederile. Negocierile și controversele au ținut cap de afiș ani la rând, iar rând pe rând state importante s-au opus tratatului, pe motiv că ar duce la ruinarea fermierilor și a micilor întreprinzători europeni. Aceștia se tem de marfa ieftină care ar urma să fie importată în Europa din America de Sud, la prețuri mici, produse agricole, carne și legume și cereale. Consilier Prezidențial la Departamentul Politici Economice şi Sociale, Radu Burnete, a abordat pentru prima dată problema înainte ca Parlamentul Europei să ia o decizie care, cel mai probabil, o va valida oficial pe cea a Comisiei Europene. În opinia lui Burnete, tratatul cu țările latino-americane va aduce beneficii Uniunii Europene, în general. Într-o perioadă în care statele membre ale Uniunii Europene se confruntă cu mari provocări, iar „locomotivele” Germania și Franța au probleme uriașe de natură economică, noul acord se anunță benefic. „Europa trebuie să rămână un jucător comercial de talie globală și să devină cât mai repede un jucător militar pe măsura acestei talii. O lume în care toată lumea ridică bariere vamale, în care comerțul cade într-un plan secundar și este hulit pe toate părțile va fi o lume mai săracă. România ar fi fost și ea o țară mult mai săracă dacă nu am fi avut acces la piața europeană și globală, să atragem investiții și să putem exporta”, este părerea lui Burnete. El a explicat cum ar putea să beneficieze România de noua piață care se deschide pentru statele europene. În condițiile în care schimburile comerciale ale României cu aceste țări sunt mai degrabă modice, lucrurile ar putea să se schimbe în bine. „La prima vedere, Mercosur pare o piață îndepărtată pentru România. Schimburile comerciale românești cu cele patru țări sud-americane s-au ridicat în 2024 la câteva sute de milioane de euro. Vorbim de sume și volume destul de reduse, dar aici și oportunitatea de a le crește și de a merge pe piețe noi. Începem să avem industrii și companii autohtone care își dezvoltă acest mușchi al expansiunii”, a menționat Burnete. El a amintit și că, în altă odine de idei, România nu este doar un exportator direct, este un furnizor integrat în lanțurile europene. „Componentele auto produse la Pitești sau Craiova ajung în vehiculele asamblate în Germania, care sunt apoi exportate către Brazilia. Echipamentele electrice fabricate în România sunt încorporate în utilaje italiene sau spaniole destinate pieței sud-americane”, a susținut Burnete. La rândul lui, expertul în securitate Iulian Fota a explicat, pentru „Adevărul”, că, într-o lume în care statele mari precum SUA își exercită forța într-un mod imperial, țările mici și mijlocii sunt obligate să se adapteze pentru a nu suporta consecințe dramatice. Fota a subliniat că profesionalismul și documentarea atentă trebuie să înlocuiască politizarea, avertizând că ignorarea fenomenelor internaționale poate lăsa România expusă în fața unor riscuri majore. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur reprezintă o oportunitate strategică pentru România, în special pentru sectorul industrial, spune expertul. El a explicat că succesul mărcii Dacia pe piața Americii de Sud este un exemplu concret al impactului economic pe care România îl poate obține dacă acordul este valorificat corect. „Dacă Dacia merge bine, cred că sunt vreo 100 și ceva de mii de români influențați pozitiv. Deci un acord care deschide piața Americii de Sud, o piață mare, pentru industria europeană, nu are cum să fie rău pentru România. Nu ne așteptăm ca piața europeană să fie invadată de produse din America de Sud. Eu cred că din acordul ăsta România este pe plus, deci acordul este bun. Politizarea nu e bună”, a subliniat acesta. Fota a atras atenția că demagogia politică și presiunile unor grupuri de interese riscă să umbrească avantajele reale ale acordului. Expertul a criticat poziția unor partide politice, care resping acordul fără a oferi argumente tehnice solide: „PSD critică fără argumente. Nu vine cu o alternativă. Uniunea Europeană este un mecanism mult prea profesionist pentru a permite importul unor produse care să încalce normele de siguranță alimentară. Dacă balanța comercială a țării iese pe plus, acordul este unul bun. Atâta timp cât avem zone din România care câștigă de pe urma acestui acord, cum e industria auto, nu putem vorbi de trădarea României. Putem vorbi de trădarea fermierilor români.