Detalii și perspective
Acordul comercial între Uniunea Europeană și statele Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguay și Paraguay) va fi semnat sâmbătă, 17 ianuarie 2026, în Paraguay, de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa. Potrivit unui oficial al Comisiei Europene, dacă acordul va obține toate voturile necesare, ar putea intra în vigoare înainte de finalul acestui an, dar drumul spre acest rezultat nu este simplu.
Acest acord, negociat timp de un sfert de secol, va crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume, acoperind aproximativ 700 de milioane de persoane. Conform estimărilor, el va elimina taxe în valoare de aproximativ 4 miliarde de euro asupra exporturilor din Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă un câștig semnificativ pentru economia comunitară. Totuși, opoziția este puternică, în special din partea fermierilor europeni și a unor state membre, cum ar fi Franța, care se tem de impactul negativ asupra producției interne.
„Acordul UE-Mercosur este esențial pentru a deschide noi piețe și a întări poziția Uniunii Europene pe plan internațional, mai ales în contextul competiției cu China”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Cu toate acestea, state precum Franța și Polonia au exprimat îngrijorări că acordul ar putea duce la o creștere a importurilor de produse alimentare ieftine, afectând astfel fermierii locali.
Potrivit unui raport din 2024 al Eurostat, țările Mercosur impun taxe ridicate asupra produselor europene, precum 35% pentru piese auto și 28% pentru produsele lactate. În contrast, statele membre ca Germania și Spania susțin că acest acord este crucial pentru competitivitatea economică a Uniunii Europene.
România a votat în favoarea semnării acordului, dar PSD a declarat că se opune, o poziție similară fiind adoptată de organizațiile fermierilor din țară. De asemenea, fermierii români au organizat proteste spontane, similare celor din Franța, împotriva acestui acord.
Acordul UE-Mercosur este împărțit în două părți: Acordul comercial interimar (ITA) și Acordul de parteneriat UE-Mercosur (EMPA). ITA se află sub competența exclusivă a Uniunii Europene și necesită aprobarea Consiliului și a Parlamentului European pentru a intra în vigoare. EMPA, ce include aspecte legate de comerț, investiții și cooperare politică, trebuie ratificat și de parlamentele naționale, un proces ce ar putea dura ani de zile.
După semnarea acordurilor, acestea vor fi transmise Parlamentului European, iar europarlamentarii vor începe să lucreze asupra lor în cadrul următoarei sesiuni plenare de la Strasbourg. Un vot în plen ar putea avea loc în luna aprilie sau mai 2026. Dacă Parlamentul European aprobă acordul, acesta va intra în vigoare odată ce statele Mercosur îl ratifică, fără a fi necesară ratificarea în parlamentele statelor UE.
Un oficial al Comisiei Europene a precizat că, deși Comisia are puterea de a aplica provizoriu acordul imediat după semnare, nu există încă o decizie în acest sens. În plus, există posibilitatea ca deputații europeni să decidă trimiterea acordului la Curtea de Justiție a UE pentru un aviz juridic, ceea ce ar putea întârzia semnificativ procesul.
Dacă Parlamentul European votează împotriva acordului, procesul de ratificare va fi oprit, iar acest lucru ar necesita o analiză politică suplimentară în Uniunea Europeană. Există un precedent în acest sens, când în 2012 Parlamentul European a respins Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA), îngropând astfel inițiativa.
În concluzie, semnarea acordului UE-Mercosur marchează un moment important în relațiile comerciale internaționale, însă provocările politice interne și opoziția din diverse state membre ar putea influența considerabil viitorul acestui acord.
Următorii pași includ ratificarea de către Parlamentul European și eventuale consultări suplimentare cu statele membre pentru a asigura un consens cât mai larg.