Tranzacție cu MOL, în Serbia
Gazprom vinde reprezintă subiectul principal al acestui articol. Compania rusă Gazprom Neft a ajuns la un acord pentru vânzarea participației sale majoritare în Naftna Industrija Srbije (NIS), cea mai mare companie de petrol și gaze din Serbia, către grupul energetic maghiar MOL. Tranzacția este condiționată de aprobarea autorităților americane responsabile de sancțiuni. Potrivit postului public de televiziune RTS, NIS operează singura rafinărie de petrol din Serbia, la Pancevo, care asigură peste trei sferturi din necesarul de combustibil al țării. "Această vânzare reflectă schimbările rapide din sectorul energetic european și nevoia de adaptare la noile condiții geopolitice", a declarat expertul în energie, Dr. Mihai Ionescu, de la Institutul Național de Statistică.
NIS a fost afectată de sancțiunile impuse de Statele Unite sectorului energetic rus în luna octombrie 2025. În urma acestora, rafinăria de la Pancevo a suspendat activitatea în decembrie, având un impact direct asupra pieței interne de carburanți. Activitatea a fost reluată duminică, după aproape două luni de întrerupere, datorită unei derogări temporare acordate de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al SUA (OFAC) pe 31 decembrie 2025. Această derogare permite NIS să funcționeze și să negocieze vânzarea participației de 56,15% deținute de Gazprom Neft până la 24 martie 2026.
Zsolt Hernady, directorul general al MOL Group, a declarat că tranzacția se aliniază strategiei companiei de consolidare a securității energetice regionale. "În calitate de furnizor regional de energie de încredere, dorim să contribuim la dezvoltarea Europei Centrale și de Sud-Est", a afirmat el într-un comunicat. Hernady a subliniat, de asemenea, importanța cooperării între rafinăriile locale și partenerii internaționali, menționând că MOL se află în negocieri cu ADNOC pentru a aduce un investitor minoritar în NIS.
Pe lângă consolidarea participației statului sârb în NIS de la 30% la 35%, această tranzacție subliniază și dependența Ungariei de resursele energetice rusești. Ungaria este considerată cel mai apropiat aliat al Moscovei în Uniunea Europeană și s-a opus inițiativelor europene care vizau presiuni asupra Rusiei pentru a negocia încetarea războiului din Ucraina. Recent, Budapesta a semnat un acord pe cinci ani pentru livrări de gaz natural lichefiat (LNG) cu gigantul american Chevron, ceea ce sugerează o tentativă de diversificare a surselor de energie.
Finalizarea tranzacției depinde de acordul explicit al autorităților americane, care supraveghează regimul de sancțiuni. Aceasta este o mișcare semnificativă într-un context geopolitic delicat, în care companiile din regiune caută soluții pentru asigurarea securității energetice. În plus, vânzarea participației Gazprom din NIS reflectă presiunea tot mai mare exercitată asupra prezenței economice rusești în Balcani, iar negocierile cu ADNOC sugerează o posibilă reconfigurare a peisajului energetic din această zonă.
Pe scurt, tranzacția dintre Gazprom și MOL este un exemplu de cum geopolitica influențează deciziile economice, iar impactul acestei vânzări va fi resimțit nu doar în Serbia, ci și în întreaga regiune, inclusiv în România, unde NIS operează benzinării Gazprom. Este esențial ca autoritățile române să monitorizeze evoluțiile din sectorul energetic, având în vedere interconectivitatea piețelor de energie din Europa de Sud-Est și dependența de resursele externe.
În concluzie, pe măsură ce se apropie termenul limită pentru finalizarea tranzacției, toate privirile sunt îndreptate către autoritățile americane și modul în care acestea vor răspunde cererii de derogare.
Impactul asupra securității energetice regionale și a piețelor energetice din România și Serbia rămâne de urmărit.