Rezultatele sondajului INSCOP
Câtă încredere reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un nou sondaj realizat de INSCOP Research, publicat pe 20 ianuarie 2026, arată că doar 25,5% dintre români au încredere foarte multă sau destul de multă în sistemul de justiție, în timp ce 70,5% afirmă că au destul de puțină, foarte puțină sau deloc încredere. Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a declarat: „Se conturează un paradox sociologic: tocmai grupurile mai educate, urbane și mai conectate la viața publică sunt cele mai critice, semn că neîncrederea nu vine din dezinteres, ci din așteptări ridicate și evaluări informate.”
Potrivit sondajului, 92,3% dintre respondenți consideră esențial ca România să aibă un sistem de justiție independent, 73,7% dintre aceștia afirmând că este foarte important. Totuși, doar 23,7% cred că sistemul judiciar este cu adevărat independent de influențe politice, în contrast cu 67,4% care sunt de părere că acesta este vulnerabil la astfel de influențe.
Grupurile cu un nivel de încredere ceva mai mare decât media includ votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani, precum și cei cu educație primară. De cealaltă parte, votanții USR, persoanele de peste 60 de ani și cei cu studii superioare manifestă o neîncredere mai mare în justiție.
La întrebarea referitoare la aplicarea legii în mod egal pentru toți cetățenii, doar 16,6% dintre români consideră că acest lucru se întâmplă, în scădere față de 19,8% în aprilie 2025. În același timp, 80,2% dintre respondenți cred că legea este aplicată în mod inegal, în creștere de la 68,5% în aprilie 2025.
Metodologia sondajului a implicat 1.100 de interviuri telefonice realizate între 12 și 15 ianuarie 2026, având o eroare maximă de ±3% și un grad de încredere de 95%. Eșantionul a fost reprezentativ pe categorii socio-demografice pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârste de 18 ani și peste.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază că percepția negativă asupra aplicării legii indică o eroziune accelerată a legitimității instituționale, ceea ce ar putea alimenta un sentiment de revoltă sau cinism civic. „În ansamblu, justiția este percepută mai degrabă ca un ideal necesar decât ca o realitate funcțională, ceea ce reprezintă un risc major pe termen mediu pentru coeziunea socială și încrederea în statul român”, a afirmat el.
Aceste date sugerează că, în ciuda dorinței clare a românilor pentru un sistem de justiție independent, percepțiile asupra funcționării acestuia rămân extrem de negative, ceea ce ar putea influența viitorul participării civice și a stabilității sociale în România.