Probleme structurale persistente
Conform raportului OECD „Education at a Glance 2025”, România investește doar 2,5% din PIB în educație, mult sub media de 4,7%. Aceasta evidențiază probleme structurale profunde cu care se confruntă învățământul preuniversitar din România. „Politizarea sistemului educațional afectează grav calitatea educației,” a declarat Zeno Sustac, expert în domeniul educației și președinte al Asociației pentru Depolitizarea Educației.
În anul 2025, sistemul educațional românesc a fost marcat de o criză fiscal-bugetară majoră, în ciuda unei creșteri nominale record a bugetului pentru educație de 9,58%, anunțată de ministrul Daniel David. Cu toate acestea, politizarea a continuat să afecteze guvernanța și resursele educației, iar numirile politice au fost criticate de experți și organizații non-guvernamentale.
Datele internaționale arată că aproape jumătate dintre elevii de 15 ani din România nu ating nivelurile de competență minimale la citire, matematică și științe. Aceste rezultate sunt alarmante, iar decalajele între mediile urbane și rurale persistă. În luna mai, un raport realizat de organizația Salvați Copiii a subliniat că, deși politizarea este recunoscută ca un factor negativ, soluțiile propuse nu contravin practicilor actuale de numire politică a inspectorilor școlari generali.
Cu privire la adoptarea Legii nr. 141/2025, care a dus la tăieri bugetare drastice în educație, 75% dintre români s-au declarat nemulțumiți de sistemul educațional, conform unui sondaj național FlashData. Această nemulțumire este agravată de politicile de comasare a școlilor și de tăierile de burse, care afectează în special elevii din mediile vulnerabile.
Ministrul David a propus integrarea educației în Strategia Națională de Apărare, denumind analfabetismul funcțional „virus potențial mortal” al societății. De asemenea, la finalul anului, ministrul a anunțat o reformă structurală care ar implica scoaterea la concurs a tuturor posturilor de directori și inspectori din țară, un demers care ar putea contribui la depolitizarea sistemului educațional.
Cu toate acestea, la doar câteva săptămâni după anunțarea acestei inițiative, Daniel David a demisionat din funcția de ministru al educației. Această demisie a stârnit critici și a ridicat semne de întrebare cu privire la viitorul reformelor în educație. În 2025, numirile politice au continuat, iar sistemul educațional a rămas sub influența politicii, afectând astfel calitatea educației.
Politizarea învățământului se manifestă prin ocuparea funcțiilor de conducere fără criterii meritocratice. De exemplu, inspectorii școlari generali și adjuncți au fost numiți în mare parte prin detașări administrative, fără concursuri transparente. Această practică a fost criticată de organizații precum APDE, care au subliniat că politizarea sistemului educațional contribuie la inegalitatea de șanse în educație.
În plus, resursele pentru infrastructură și dotări educaționale continuă să fie alocate pe criterii politice, ceea ce accentuează inechitățile. Cele mai multe fonduri ajung în școlile din localitățile conduse de administrații favorabile puterii, în timp ce alte școli rămân subfinanțate. Acest mod de alocare a fondurilor îngreunează accesul echitabil la educație.
Sistemul educațional românesc se confruntă cu o criză de credibilitate, iar profesorii care nu sunt implicați politic se găsesc într-o situație precară. Aceștia sunt adesea subiecți ai presiunilor politice, iar evaluările lor sunt influențate de apartenența politică. Această realitate subminează integritatea educației și afectează moralul cadrelor didactice.
În concluzie, politizarea sistemului educațional din România continuă să reprezinte o problemă majoră, cu efecte negative asupra calității educației. Deși există inițiative de reformă, voința politică de a implementa schimbările necesare lipsește. Este esențial ca autoritățile să înceapă un proces real de depolitizare a educației, prin crearea unor instituții independente care să asigure meritocrația în funcțiile de conducere.
Raportul APDE din 2025 subliniază că politizarea rămâne un cancer al educației românești, afectând negativ viitorul elevilor și al profesiei didactice.
Depolitizarea nu trebuie să fie un deziderat amânat, ci o urgență națională.