Perspectiva inflației și bugetară
Banca Națională a României (BNR) a publicat pe 19 ianuarie 2026 un raport care subliniază că incertitudinile și riscurile semnificative planează asupra perspectivei activității economice din România. "Corecția bugetară inițiată în 2025 și continuată probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare, este de natură să antreneze în perspectivă presiuni dezinflaționiste tot mai intense din partea factorilor fundamentali", a declarat BNR. Raportul evidențiază că măsurile guvernamentale de consolidare bugetară sunt esențiale, dar aduc cu sine un set de provocări și incertitudini.
Conform BNR, aceste măsuri vor conduce la ajustări în deficitul de cont curent, însă provocările externe, cum ar fi conflictele geopolitice și tensiunile comerciale, adaugă o complexitate suplimentară. De asemenea, se menționează că planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE vor influența economia locală. "Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern", a mai subliniat BNR.
În acest context, absorbția eficientă a fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU, este crucială. Aceasta poate ajuta la contrabalansarea efectelor negative ale consolidării bugetare și ale conflictelor internaționale. Potrivit datelor BNR, rata anuală a inflației a scăzut ușor în ultimele trei luni ale anului 2025, ajungând la 9,69% în decembrie, dar rămâne o provocare majoră pentru economie. Scăderea inflației a fost acompaniată de fluctuații în prețurile combustibililor și în dinamica inflației de bază, care a continuat să crească, atingând 8,5% în decembrie.
În ceea ce privește activitatea economică, BNR raportează o comprimare a PIB-ului în trimestrul III 2025, cu o scădere de 0,2% față de trimestrul anterior, deși avansul anual s-a îmbunătățit la 1,7%. Această stagnare economică este reflectată și în datele privind consumul privat și exporturile, care au avut o evoluție mixtă. De exemplu, în perioada octombrie-noiembrie 2025, vânzările cu amănuntul au scăzut, iar producția industrială a continuat să se contracteze.
Pe piața muncii, efectivul salariaților a scăzut, iar rata șomajului a înregistrat o ușoară scădere, ajungând la 6,1% în trimestrul III 2025. Intențiile de angajare au rămas la un nivel scăzut, dar ușor peste media istorică. De asemenea, dinamica salariului brut nominal a arătat o temperare a scăderii, ceea ce sugerează o ușoară recuperare în rândul angajaților.
În concluzie, BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, în încercarea de a controla inflația și a stimula economia. Această decizie reflectă nevoia de a naviga în incertitudinile economice și de a asigura o stabilitate pe termen lung.
Cu toate acestea, provocările externe și interne rămân semnificative, iar monitorizarea atentă a evoluțiilor economice va fi esențială în lunile următoare.