Decizie instanță Curtea de Apel
O instanță a Curții de Apel București a respins, luni, 19 ianuarie 2026, acțiunea avocatei AUR Silvia Uscov prin care aceasta solicita suspendarea activității Comitetului constituit de Guvernul Bolojan pentru analiza legilor Justiției adoptate în 2022. Potrivit minutei publicate pe portalul instanțelor de judecată, cererea a fost respinsă pe motiv că avocata nu avea calitate procesuală activă. Sentința poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare.
Minuta instanței precizează: „Soluția pe scurt: Admite excepția lipsei calității procesuale active. Respinge cererea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de Lupea Nicodim Eugen ca neîntemeiată. Admite cererile de intervenție accesorii formulate de Cancelaria Prim-ministrului, Asociația „Forumul Judecătorilor din România”, Asociația Voci pentru Democrație și Justiție și Asociația DECLIC. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel București. Pronunțată azi, 19.01.2026, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței. Document: Hotărâre 32/2026 19.01.2026”.
Este al doilea proces câștigat de Guvernul Bolojan pe această temă. Săptămâna trecută, un alt complet al Curții de Apel București a respins o acțiune similară formulată de avocata Elena Radu, președintele Asociației Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept. Conform informațiilor din presă, aceste demersuri fac parte dintr-o strategie mai amplă de reformare a justiției în România, în contextul numeroaselor critici primite din partea societății civile și a instituțiilor internaționale.
În cadrul reuniunii din 14 ianuarie, au fost discutate și agreate următoarele direcții de acțiune: 1. Elaborarea și prezentarea unui plan multianual pe o perioadă de 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțele judecătorești din România și din parchetele de pe lângă acestea. Planul va fi elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției și va fi supus analizei Comitetului până la data de 30 ianuarie 2026. 2. Elaborarea unui proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui județ. Proiectul va fi realizat de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, până la data de 30 ianuarie 2026. 3. Elaborarea unui proiect de reconfigurare a hărții judiciare, în vederea desființării instanțelor judecătorești cu un grad redus de încărcare. Proiectul va fi întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii până la data de 28 februarie 2026. 4. Realizarea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, precum și prezentarea unui raport de audit. Procedura de desemnare a entității care va efectua auditul va fi inițiată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar raportul de audit independent va fi făcut public cel târziu la data de 15 iunie 2026.
Data următoarei ședințe va fi, miercuri, 21 ianuarie 2026. Cu această ocazie, vor fi dezbătute și, după caz, vor fi identificate soluții legislative cu privire la: delegarea și detașarea magistraților; procedura de modificare a completurilor de judecată; revenirea la D.N.A., D.I.I.C.O.T. și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților.
Aceste măsuri sunt esențiale pentru asigurarea unei justiții eficiente și transparente în România, însă provocările rămân semnificative, având în vedere contextul politic și social actual.