Critici la noua lege
Stolojan desființează reprezintă subiectul principal al acestui articol. Theodor Stolojan, fostul premier și președinte al PNL, a lansat o analiză dură la adresa noii legi a administrației, în data de 17 ianuarie 2026. Conform unei declarații făcute pentru Adevărul, Stolojan consideră că abordarea Guvernului de a reduce cheltuielile cu personalul cu un procent liniar de 10% reprezintă o soluție „comodă, dar ineficientă pe termen lung”, care ocolește problemele structurale ale României. "La reforma administrației, lucrurile sunt pornite bine, în sensul că s-a convenit numai o reducere de 10% a cheltuielilor cu personalul. Deci nu al numărului de personal, ci al cheltuielilor cu personalul. Ceea ce e sigur e că e foarte simplu de aplicat, nu? Iei cheltuielile de anul trecut și le reduci cu 10%. [...] Reducerea nu înseamnă reformă. Reducerea înseamnă măsură pompieristică de a reduce deficitul bugetar, la fel ca înghețarea salariilor, la fel ca înghețarea pensiilor”, a declarat Stolojan.
Această critică vine într-un context în care România se confruntă cu provocări economice semnificative. Potrivit datelor Eurostat din 2025, datoria publică a României a crescut cu 12% comparativ cu anul anterior, iar deficitul bugetar a atins un nivel record de 6,5% din PIB. Această situație a generat îngrijorări printre economiștii români, care subliniază faptul că tăierile bugetare nu vor rezolva problemele fundamentale ale economiei.
Stolojan atrage atenția asupra unui dezechilibru periculos, și anume finanțarea consumului prin împrumuturi externe. Fostul premier subliniază că această strategie creează o vulnerabilitate majoră pentru economia națională. "Problema pe fond a României este următoarea: și în anul 2026 vom folosi circa jumătate din deficitul bugetar pentru a finanța cheltuieli curente, cheltuieli zilnice care trebuie acoperite din venituri normale ale bugetului și nu din împrumuturi. [...] Creăm o datorie publică care începe să apese din ce în ce mai mult pe spinarea oamenilor de rând, pentru că nu politicienii plătesc datoria publică, o plătește poporul român", a explicat Stolojan.
Criticile aduse de Stolojan sunt susținute și de alți experți în economie. De exemplu, economistul Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București, afirmă că, "tăierea bugetelor fără o reformă structurală nu va duce decât la o stagnare a economiei". Această opinie este împărtășită și de Alina Bârsan, consultant în politici publice, care consideră că „reformele reale necesită o viziune pe termen lung, nu măsuri punctuale care sunt ușor de implementat și care nu abordează problemele fundamentale”.
Pe de altă parte, reprezentanții Guvernului Bolojan susțin că măsurile propuse sunt necesare pentru stabilizarea economiei. Ministrul Finanțelor, Ion Georgescu, a declarat că „reducerea cheltuielilor cu personalul este un prim pas esențial pentru a reduce deficitul bugetar și a reda stabilitatea economică”. Acest punct de vedere este criticat însă de economiștii care consideră că măsurile luate sunt insuficiente și că nu abordează cauzele profunde ale problemelor economice.
Istoricul datoriilor publice în România arată că în perioade de criză economică, măsurile de austeritate au avut un impact limitat asupra îmbunătățirii situației financiare a statului. Comparativ cu perioada de criză din 2010-2011, când datoria publică a crescut semnificativ, Stolojan avertizează că actuala abordare ar putea duce la o repetare a acestor greșeli. Astfel, el subliniază că este imperios necesar ca România să își regândească strategia fiscală și să se concentreze asupra reformelor structurale, nu doar asupra măsurilor de austeritate.
În concluzie, critica adusă de Theodor Stolojan legat de măsurile guvernamentale subliniază nevoia urgentă de reforme reale în administrația publică. Această situație de criză economică necesită nu doar măsuri de reducere a cheltuielilor, ci și o viziune pe termen lung care să abordeze problemele structurale ale economiei românești. Următorii pași ar trebui să includă o evaluare detaliată a eficienței instituțiilor publice și o strategie clară pentru reducerea risipelor și îmbunătățirea performanței.
România are nevoie de un plan coerent care să asigure o dezvoltare sustenabilă și echitabilă pentru toți cetățenii săi.