Măsuri contestate în administrație
Fostul premier și președinte al PNL, Theodor Stolojan, lansează o critică dură la adresa măsurilor cuprinse în noua lege a administrației propusă de Guvernul Bolojan. Într-o analiză a situației economice și administrative din România, Stolojan avertizează că tăierea lineară a cheltuielilor cu 10% nu reprezintă o reformă reală, ci doar o încercare de a „stinge focul” deficitului bugetar, în timp ce marile sisteme publice rămân captive intereselor politice. „Reducerea nu înseamnă reformă. Reducerea înseamnă măsură pompieristică de a reduce deficitul bugetar”, a declarat Theodor Stolojan, subliniind că actuala abordare a Guvernului este comodă, dar ineficientă pe termen lung.
Stolojan explică faptul că simpla tăiere a bugetelor nu rezolvă lipsa de performanță din instituții, nici nu oprește risipa. Potrivit acestuia, „la reforma administrării, lucrurile sunt pornite bine, dar se reduce doar cheltuielile cu personalul, nu numărul de angajați”. Critica lui vizează și modul în care actuala administrație gestionează datoriile, avertizând că „creăm o datorie publică care apasă din ce în ce mai mult pe spinarea oamenilor de rând, pentru că nu politicienii plătesc datoria publică, o plătește poporul român”.
Stolojan identifică un tipar toxic în administrația românească, menționând că importul de modele occidentale, aplicate local, devin disfuncționale. De exemplu, despre Justiție, acesta afirmă că „s-a creat un CSM care, chipurile, trebuie să apere independența justiției, dar sistemul nu funcționează. Avem un sistem preluat ca formă, dar pe fond, funcționează altfel decât sunt gândite lucrurile”.
Similar, în Educație, conceptul de „merit” a fost diluat, Stolojan subliniind că „am ajuns la aproape 5 miliarde de lei burse de merit, ceea ce nu e normal”. Critica sa se extinde și la lipsa de corelare între investiții și resursa umană, dând exemplul echipamentelor medicale scumpe care stau nefolosite în spitale din cauza lipsei personalului calificat.
De asemenea, Stolojan sugerează că reforma teritorial-administrativă este blocată de o alianță tacită între partide la nivel local, spunând că „e cea mai grea reformă: administrația publică, dar nu se face, pentru că deranjează această coterie politică transpartitică”.
În final, el atrage atenția asupra marilor companii de stat care rămân nereformate, indiferent de cine le coordonează. „Este esențial să ne întrebăm dacă reformele propuse sunt suficiente pentru a aduce schimbarea necesară în România, având în vedere provocările cu care ne confruntăm”, conchide Stolojan.
În contrast, premierul Ilie Bolojan a declarat că măsurile de reducere a cheltuielilor sunt esențiale pentru eficientizarea aparatului de stat, menționând că politica de reduceri se va aplica diferențiat, bazată pe auditul instituțiilor. El afirmă că „reducerile nu sunt un scop în sine, ci un mijloc de a asigura sustenabilitatea economiei pe termen lung”. Bolojan a subliniat, de asemenea, că România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea populației active care lucrează în economie, ceea ce necesită o reformă urgentă.
În concluzie, pe măsură ce discuțiile asupra reformelor continuă, rămâne de văzut cum vor evolua acestea și care vor fi efectele asupra administrației și economiei românești pe termen lung.