Apele teritoriale în dezbatere
Grecia intenţionează să-şi extindă în continuare apele teritoriale, inclusiv, potenţial, în Marea Egee, a declarat vineri ministrul de externe Giorgos Gerapetritis, în ciuda ameninţării vechi a Turciei cu războiul în cazul în care Atena ar face un astfel de pas. Potrivit unui raport Reuters, această decizie vine în contextul tensiunilor istorice dintre cele două naţiuni, ambele membre NATO, dar care au avut, de-a lungul timpului, conflicte legate de delimitarea apelor maritime. Gerapetritis a afirmat: „Astăzi, suveranitatea noastră în Marea Egee se extinde la şase mile marine.”
Grecia şi Turcia continuă să dispute locul în care începe şi se termină platforma continentală în Marea Egee, o zonă considerată a avea un potenţial energetic semnificativ, dar care este, de asemenea, crucială pentru controlul spaţiului aerian. De exemplu, Grecia a extins deja apele teritoriale în Marea Ionică de la şase la 12 mile marine, ca urmare a unor acorduri cu Italia, iar recent a semnat un acord de delimitare maritimă cu Egiptul. Aceste acţiuni au fost interpretate de Ankara ca provocări, iar răspunsul lor a fost unul ferm, inclusiv ameninţări cu represalii.
În 1995, parlamentul turc a declarat „casus belli” dacă Grecia îşi extinde unilateral apele din Marea Egee la peste şase mile marine, poziţie pe care Atena o consideră o încălcare a dreptului maritim internaţional. Conform unei analize a Institutului Român de Studii Strategice, tensiunile din Marea Egee reflectă nu doar disputele teritoriale, ci şi rivalităţile istorice dintre cele două naţiuni, având implicaţii geopolitice mai largi în regiune.
Gerapetritis a subliniat că Grecia este deschisă la discuţii, dar a reiterat că singura problemă pe care este dispusă să o negocieze cu Turcia este delimitarea zonelor maritime, inclusiv platforma continentală şi zona economică exclusivă. „Aşa cum a existat un acord cu Egiptul, aşa cum a existat un acord cu Italia, va exista şi o (nouă) extindere a apelor teritoriale”, a adăugat el.
Pe de altă parte, reacţia Ministerului de Externe al Turciei nu a fost disponibilă imediat pentru comentarii, ceea ce ridică întrebări cu privire la modul în care Ankara va răspunde la aceste noi provocări. De asemenea, în iulie, Grecia a anunţat graniţele a două parcuri marine planificate, unul dintre ele în Marea Egee, care ar acoperi o suprafaţă de 9.500 de kilometri pătraţi. Acest anunţ a stârnit obiecţii din partea Ankarei, care consideră că astfel de măsuri afectează echilibrul în zonă.
Analizând contextul european, mulţi experţi consideră că tensiunile dintre Grecia şi Turcia ar putea influenţa stabilitatea în întreaga regiune. Conform unei analize realizate de European Council on Foreign Relations, aceste conflicte ar putea avea repercusiuni asupra relaţiilor dintre statele membre NATO, având în vedere că ambele ţări sunt aliate. De asemenea, este important de menţionat că aceste dispute maritime sunt parte a unor discuţii mai ample legate de securitatea energetică în Marea Mediterană, un punct de interes major pentru Uniunea Europeană.
În concluzie, extinderea apelor teritoriale de către Grecia în Marea Egee ar putea intensifica tensiunile cu Turcia, care a ameninţat cu represalii în trecut. Este esenţial ca ambele părţi să se angajeze în dialog pentru a preveni escaladarea conflictului. În următoarea perioadă, atenţia se va concentra asupra reacţiei Turciei la aceste declaraţii şi asupra modului în care comunitatea internaţională va media situaţia.
Este vital ca relaţiile dintre cele două ţări să rămână în limitele dialogului diplomatic pentru a asigura stabilitatea regională.