Moțiune de cenzură și sprijin pentru Ucraina
O nouă moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, controversele legate de acordurile comerciale UE-Mercosur și mai multe voturi privind sprijinul pentru Ucraina se află în centrul sesiunii din luna ianuarie a Parlamentului European, care se desfășoară la Strasbourg. Conform unei declarații a președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, "Deciziile pe care le luăm acum vor influența viitorul relațiilor internaționale ale Uniunii Europene." Sesiunea este programată să aibă loc între 16 și 19 ianuarie 2026, iar eurodeputații vor discuta, printre altele, relațiile UE-SUA, precum și situațiile din Groenlanda, Iran și Venezuela.
După semnarea Acordului de parteneriat și a Acordului comercial interimar UE-Mercosur, programată pentru sâmbătă, 17 ianuarie, în Paraguay, plenul Parlamentului European se va pronunța miercuri asupra a două propuneri ale eurodeputaților. Potrivit eurodeputatului român Cristian Terheș, "Este esențial ca aceste acorduri să respecte standardele Uniunii Europene." Aceste propuneri cer sesizarea Curții de Justiție a UE pentru a verifica dacă acordurile respectă tratatele Uniunii. Conform tratatelor UE, un astfel de aviz poate fi cerut de un stat membru, Parlamentul European, Consiliu sau Comisie. În cazul unui aviz negativ, acordurile nu pot intra în vigoare decât după modificări.
Luni, eurodeputații vor dezbate în plen o nouă moțiune de cenzură îndreptată împotriva Comisiei Europene, votul final urmând să aibă loc joi, prin apel nominal. Potrivit regulamentelor Parlamentului European, pentru a fi adoptată, moțiunea trebuie să întrunească o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul European. Această moțiune este a doua depusă de grupul Patrioți pentru Europa, iar toate cele trei moțiuni anterioare au fost respinse.
Marți, 20 ianuarie, Parlamentul European va discuta răspunsul UE la declarațiile președintelui american Donald Trump privind Groenlanda. Guvernele europene au respins ferm ideea unei eventuale achiziții a Groenlandei de către SUA, avertizând că un astfel de demers ar afecta suveranitatea, coeziunea NATO și securitatea transatlantică. Danemarca și autoritățile din Groenlanda au reiterat că teritoriul nu este de vânzare, dar s-au declarat deschise cooperării.
Tot miercuri, eurodeputații vor evalua stadiul relațiilor UE–SUA, solicitând o Uniune Europeană mai rezilientă și mai capabilă să acționeze strategic pe cont propriu. Într-un proiect de raport adoptat în decembrie 2025, Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European a subliniat că, într-un context de schimbări în politica externă a SUA, UE trebuie să își consolideze autonomia strategică pentru a-și asigura reziliența. Eurodeputații au reafirmat rolul esențial al SUA în conducerea NATO și în securitatea colectivă, dar au cerut o repartizare mai echitabilă a responsabilităților și o implicare mai mare a Europei în propria securitate, inclusiv în sprijinirea Ucrainei.
Miercuri, Parlamentul European va dezbate cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, rezultatele summitului UE din decembrie. La acel summit, liderii europeni au reconfirmat sprijinul pentru Ucraina și au convenit acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027, finanțat prin împrumuturi UE, amânând, în același timp, utilizarea activelor rusești înghețate pentru despăgubiri.
Pe agenda sesiunii din ianuarie mai figurează dezbateri privind situațiile din Venezuela și Iran, marcarea a 40 de ani de la aderarea Spaniei și Portugaliei la UE, precum și prezentarea priorităților noii președinții cipriote a Consiliului UE de către președintele Nikos Christodoulides. Sesiunea din ianuarie se anunță una dintre cele mai încărcate din acest început de an, cu decizii politice și juridice care pot influența atât relațiile externe ale Uniunii Europene, cât și direcția sa internă.
În ceea ce privește moțiunea de cenzură pe acordul UE-Mercosur, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Arianna Podesta, a declarat că "Moțiunea de cenzură care va fi dezbătută și votată săptămâna viitoare privește în mod specific acordul cu Mercosur. Prin urmare, comisarul pentru comerț, relații internaționale și transparență, Maros Sevcovic, va reprezenta Comisia în această dezbatere."
Moțiunea reprezintă a patra provocare cu care se confruntă Ursula von der Leyen în acest mandat. Comisia Europeană a susținut că o aplicare provizorie a acestui acord este posibilă din punct de vedere legal, chiar înaintea ratificării de către Parlamentul European. Acordul a fost votat în Consiliul UE prin majoritate calificată, cu voturi împotrivă din partea Franței, Austriei, Irlandei și Ungariei. Franța a solicitat un vot pentru a garanta că acesta nu va fi aplicat provizoriu înainte de ratificare. Totuși, o declarație pe această temă a fost retrasă de pe ordinea de zi, la cererea Germaniei.
Germania speră ca acest tratat comercial să o ajute să-și revitalizeze industria, axată pe exporturi și confruntată cu scăderea competitivității. În schimbul înlesnirii accesului produselor industriale pe piața statelor din Mercosur, produsele agricole sud-americane, care beneficiază de un avantaj de cost în fața celor europene, vor putea pătrunde mai ușor pe piața UE. Această situație dezavantajează fermierii europeni, iar sindicatele agricole au promis un mare protest în fața sediului Parlamentului European la Strasbourg.
Pe scurt, sesiunile din ianuarie ale Parlamentului European se anunță a fi cruciale pentru viitorul relațiilor comerciale și politice ale Uniunii Europene, cu implicații semnificative atât pentru economiile naționale, cât și pentru stabilitatea regională.