Atacuri rusești și temperaturi extreme
Kievul confruntă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat vineri, 16 ianuarie 2026, că școlile din capitala ucraineană vor fi închise până la 1 februarie, în plină criză provocată de recentele bombardamente rusești care au dus la întreruperi masive în livrările de curent electric și agent termic. „Începând cu 19 ianuarie, școlile din capitală vor fi închise până la 1 februarie”, a indicat Kliciko pe contul său de Telegram. Administrația municipală a anunțat de asemenea instituirea începând de vineri a unor noi măsuri pentru economisirea de electricitate: iluminatul stradal va fi redus la 20% din capacitate, iar iluminatul decorativ va fi stins. După vacanța de la sfârșitul anului, cursurile au fost reluate în școlile din Kiev pe 12 ianuarie, atât cu prezență fizică, cât și prin intermediul lecțiilor online, potrivit autorităților locale. Însă bombardamentele recente ale Rusiei asupra infrastructurilor energetice ucrainene au provocat într-atât de multe pagube încât președintele Volodimir Zelenski a decretat "stare de urgență" în acest sector.
Atacurile rusești din 9 ianuarie asupra sistemului energetic au provocat la Kiev unele dintre cele mai grave întreruperi în alimentarea cu curent electric și căldură de la începutul invaziei Rusiei pe scară largă în februarie 2022. Pe ger și temperaturi extrem de scăzute, 6.000 de imobile de locuit, adică jumătate din cele ale orașului, rămăseseră fără căldură. Autoritățile locale depun eforturi în continuare, încercând să repare pagubele. „Situația privind alimentarea cu energie, de care depinde furnizarea serviciilor publice, rămâne foarte dificilă”, a declarat Vitali Kliciko vineri, adăugând că aproximativ 100 de clădiri rezidențiale erau încă fără încălzire.
Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au împins Kievul într-una dintre cele mai grave crize de încălzire de la începutul invaziei pe scară largă, în condițiile în care temperaturile au coborât până la –17°C, potrivit autorităților ucrainene și experților din domeniul energiei. The New York Times relatează că Rusia și-a intensificat în această iarnă loviturile asupra sistemelor de încălzire și electricitate ale marilor orașe, într-o tentativă de a submina moralul populației și de a spori presiunea asupra conducerii de la Kiev în contextul negocierilor de pace.
Dacă în prima iarnă a războiului Moscova a încercat să paralizeze întreaga rețea energetică națională, strategia actuală pare să vizeze izolarea unor centre urbane-cheie. Potrivit lui Oleksandr Harchenko, directorul Centrului pentru Cercetări Energetice din Ucraina, atacurile se concentrează în special asupra Kievului, Odessei, Dnipro și Harkov. Noua tactică presupune deconectarea orașelor de la rețeaua națională, distrugerea sistematică a centralelor și centralelor termice locale, precum și lovituri repetate, la intervale de aproximativ două săptămâni, menite să împiedice lucrările de reparație.
Kievul, care în mod normal consumă aproximativ 2.000 de megawați de electricitate, funcționează în prezent cu mai puțin de 10% din acest necesar, potrivit autorităților locale. Energia disponibilă este direcționată prioritar către infrastructura critică – spitale, stații de pompare a apei și metrou – în timp ce multe zone rezidențiale rămân fără electricitate. Aproximativ 400 de blocuri de locuințe au rămas fără încălzire centralizată, după oprirea centralelor pe gaz și cărbune ale orașului. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, le-a recomandat locuitorilor care au posibilitatea să se mute temporar la rude în alte regiuni, deși autoritățile spun că nu se discută despre o evacuare generală.
Criza energetică a amplificat și disputele politice interne. Președintele Volodimir Zelenski a criticat administrația orașului pentru o pregătire insuficientă în fața atacurilor. La rândul său, Kliciko susține că serviciile municipale fac tot ce este posibil și a cerut aliaților occidentali livrarea urgentă de sisteme suplimentare de apărare antiaeriană, inclusiv rachete pentru sistemele Patriot. „Lui Putin nu îi trebuie populația, ci teritoriul. Îi trebuie Ucraina”, a declarat primarul Kievului, afirmând că loviturile asupra infrastructurii civile sunt deliberate.
Kremlinul susține că Ucraina „rămâne fără opțiuni”. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că situația de la Kiev „se deteriorează de la o zi la alta”, sugerând că spațiul de manevră al autorităților ucrainene se restrânge. Moscova continuă să insiste asupra cererilor sale teritoriale ca precondiție pentru un armistițiu, cereri respinse în mod repetat de Kiev, care le consideră echivalente cu o capitulare.
În acest context, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a anunțat inițierea unui format de urgență denumit „Energy Ramstein”, inspirat de grupul de contact pentru apărare, pentru a coordona sprijinul energetic internațional. Ucraina a primit deja sprijin substanțial prin Fondul de Sprijin Energetic, inclusiv contribuții semnificative din partea Germaniei, Suediei, Italiei și Regatului Unit. Londra a anunțat recent un nou pachet de 20 de milioane de lire sterline pentru repararea și protejarea infrastructurii energetice ucrainene.
Eforturile de obținere a unor fonduri suplimentare sunt însă umbrite de investigații privind presupuse deturnări de fonduri în sectorul energetic, inclusiv la compania nucleară de stat Energoatom. Foști oficiali de rang înalt au fost audiați de o comisie parlamentară, negând orice implicare.
Autoritățile ucrainene avertizează că, în lipsa unor livrări rapide de echipamente și a unei protecții sporite a infrastructurii, situația ar putea evolua spre o criză umanitară.