Distrugerea infrastructurii esențiale
Criza energetică reprezintă subiectul principal al acestui articol. O centrală electrică majoră din Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, a fost distrusă în urma unui atac aerian al forțelor ruse, potrivit declarațiilor primarului local, Igor Terekhov. Autoritățile locale au anunțat că echipele de urgență intervin nonstop pentru a remedia pagubele, însă tipul exact al instalației afectate nu a fost precizat, conform The Guardian.
Guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, a afirmat că evaluarea completă a pagubelor este în curs. În paralel, președintele Volodimir Zelenski a convocat o întâlnire cu liderii regionali pentru a accelera luarea deciziilor privind refacerea infrastructurii și protecția populației afectate de lipsa energiei electrice și a încălzirii.
Situația rămâne critică și la Kiev. Primarul Vitali Kliciko a declarat că aproximativ 300 de blocuri de locuințe sunt încă fără căldură, după ce atacurile din 9 ianuarie au avariat sistemul central de încălzire al jumătate dintre clădirile înalte ale capitalei. Președintele Zelenski a precizat că atacurile aeriene au continuat până seara precedentă.
Ca răspuns la criză, Marea Britanie a anunțat un ajutor suplimentar pentru Ucraina în valoare de 20 de milioane de lire sterline (aproximativ 27 de milioane de dolari). Fondurile vor fi folosite pentru menținerea energiei electrice și a căldurii în locuințe, școli și spitale pe durata iernii.
Guvernul ucrainean a luat măsuri suplimentare pentru a limita impactul întreruperilor de energie. Prim-ministrul Yulia Sviridenko a redus restricțiile de circulație pe timp de noapte și a permis importuri suplimentare de electricitate pentru instituțiile publice și companii. Totodată, vacanța școlară din Kiev a fost extinsă până la începutul lunii februarie.
Ministerul de Externe, condus de Andrii Sybiha, coordonează o campanie de strângere de fonduri pentru a ajuta la refacerea sistemelor energetice. Norvegia a acordat un sprijin inițial de 200 de milioane de dolari, în cadrul unui program similar cu întâlnirile de aprovizionare cu arme pentru Ucraina.
La nivel internațional, directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, vizitează Kievul pentru prima dată din 2023. Ea se va întâlni cu Zelenski și alți oficiali de rang înalt pentru a discuta aprobarea unor finanțări cruciale, aproape patru ani după începutul invaziei ruse.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a discutat cu președintele Zelenski despre ultimele atacuri rusești, impactul asupra populației și necesitatea unui ajutor continuu pentru apărarea Ucrainei. Zelenski a subliniat că țara sa nu este un obstacol pentru pace și că colaborarea diplomatică cu Statele Unite rămâne o prioritate.
„Ucraina nu a fost și nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii”, a afirmat Zelenski într-un mesaj video transmis joi seara, insistând asupra necesității consolidării apărării aeriene și a sprijinului internațional continuu.
Ucraina dispune de rezerve de combustibil pentru mai mult de 20 de zile, a declarat vineri ministrul energiei, Denis Şmîgal, în faţa parlamentului, descriind situaţia energetică generală din țară ca fiind foarte dificilă în urma seriei de atacuri ale Rusiei cu drone şi rachete asupra infrastructurii energetice, potrivit Reuters.
Situaţia cea mai dificilă rămâne în capitala Kiev, în regiunile Dnipropetrovsk (centru-est), Harkov (nord-est) şi Odesa (sud), precum şi în oraşele situate în apropierea liniei frontului, unde mii de locuinţe sunt private de mai multe zile de curent electric şi agent termic, la temperaturi sub zero grade.
"În unele oraşe şi regiuni, pregătirile pentru sezonul rece au eşuat. În primele două zile de mandat am constatat că multe lucruri stagnează în mod clar", a spus el.
"Nu a mai rămas nicio centrală electrică în Ucraina pe care inamicul (rus) să nu o fi atacat", a remarcat ministrul ucrainean.
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat miercuri instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic pentru a recupera timpul pierdut şi pentru a rezolva problemele legate de întreruperea alimentării cu energie electrică în urma atacurilor masive ale Rusiei.
Şmîgal, care a ocupat anterior funcţiile de prim-ministru şi ministru al apărării, a ordonat importuri de urgenţă de energie electrică.
Ucraina trebuie să instaleze o capacitate de generare a energiei electrice de 2,2-2,7 GW până la sfârşitul anului 2026 pentru a-şi satisface nevoile de consum, a afirmat el.