Critici din Germania și Franța
Partidul de extremă-dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) a căutat de mult timp legături strânse cu administrația Trump în efortul său de a găsi aliați internaționali puternici și de a pune capăt izolării sale politice pe plan intern. Însă, pe măsură ce sentimentul public din Germania se întoarce din ce în ce mai mult împotriva președintelui american Donald Trump și a intervenționismului său extern — în special discuțiile sale despre preluarea controlului asupra Groenlandei și capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro — liderii AfD se recalibrează, scrie Politico.
Aceștia pun distanță între partidul lor și președintele american pe care îl îmbrățișaseră anterior. „El a încălcat o promisiune electorală fundamentală, și anume să nu se amestece în alte țări, și trebuie să le explice acest lucru propriilor săi alegători”, a declarat Alice Weidel, unul dintre liderii naționali ai AfD, la începutul acestei săptămâni.
Stând alături de Weidel, Tino Chrupalla, celălalt lider național al AfD, l-a apărat parțial pe Trump pentru că urmărește ceea ce el percepe a fi interese americane în „sfera de influență” a țării. În același timp, a condamnat și abordarea pe care o adoptă Trump. „Metodele Vest Sălbatic trebuie respinse aici, iar scopul nu justifică întotdeauna mijloacele”.
Distanțându-se de Trump, liderii AfD urmează calea partidului de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen, Adunarea Națională (Rassemblement National), din Franța. Liderii acestuia, din cauza impopularității profunde a președintelui american acolo, au fost mult mai critici la adresa lui Trump și privesc deschiderile administrației sale către naționaliștii europeni ca pe o vulnerabilitate. Ca răspuns la pozițiile lui Trump privind Groenlanda și Venezuela, de exemplu, președintele Adunării Naționale, Jordan Bardella, l-a acuzat recent pe liderul american că nutrește „ambiții imperiale”.
Criticile AfD din această săptămână, prin contrast, au fost timide, dar chiar și o dezaprobată ușoară a fost rară din partea liderilor partidului. Din momentul în care Trump și-a început al doilea mandat, extrema-dreaptă germană a văzut sprijinul ideologic american — inclusiv din partea magnatului tech miliardar Elon Musk și a vicepreședintelui american JD Vance — ca fiind cheia pentru stimularea legitimității interne a partidului și pentru spargerea „zidului de foc” (firewall-ului) pe care partidele mainstream l-au impus istoric pentru a ține AfD departe de putere.
Însă riscurile politice inerente eforturilor AfD de a se alia cu Trump devin și ele mai clare. Sondajele arată că marea majoritate a germanilor se opun ferm celor spuse de Trump despre Groenlanda și celor făcute de el în Venezuela. Doar 12% dintre germani privesc performanța sa pozitiv, potrivit sondajului de referință ARD-DeutschlandTrend din Germania, publicat săptămâna trecută, în timp ce doar 15% văd SUA ca pe un partener de încredere, un nou minim istoric.
Impopularitatea lui Trump îi forțează pe liderii AfD să încerce un act de echilibristică dificil: să-l critice pe președinte, fără a submina eforturile considerabile pe care partidul le-a depus pentru a stabili legături cu Trump și Partidul Republican. Liderii AfD s-au bazat masiv pe administrația Trump pentru a-i ajuta să pună capăt ostracizării lor politice pe plan intern. Strategia pare să fi dat roade: când agenția de informații interne a Germaniei a declarat AfD drept grupare extremistă anul trecut, Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a numit eticheta o „tiranie deghizată”.
Tot anul trecut, la Conferința de Securitate de la Munchen, vicepreședintele american JD Vance i-a îndemnat pe politicienii mainstream din Europa să dărâme „firewall-urile” (zidurile de protecție) care, timp de decenii, au ținut partidele de extremă-dreapta în afara puterii. Politicienii AfD au fost încântați cu ambele ocazii, ceea ce explică de ce criticile lor la adresa lui Trump din această săptămână au fost nuanțate de laude.
De fapt, Weidel și Chrupalla au prezentat modul în care Trump urmărește ceea ce el consideră a fi interesul național al SUA drept un fel de model. Guvernul Germaniei, a sugerat Weidel, ar putea învăța o lecție despre cum să pună interesul național mai presus de orice alte considerente. Acțiunile recente ale lui Trump s-au bazat pe „motive geostrategice”, a declarat Weidel.
„Mi-aș dori să văd guvernul federal german făcând, în sfârșit, politici pentru poporul german, în interesul Germaniei.”