Critica fostului premier
Deficitul bugetar al României a devenit o problemă majoră, iar fostul premier și președinte al PNL, Theodor Stolojan, consideră că aceasta se datorează "politicilor greșite ale clasei politice din ultimii trei ani". Într-un interviu acordat la Prima News, Stolojan a subliniat că, spre deosebire de anul 2020, când deficitul a fost generat de ajutoarele acordate în contextul pandemiei de COVID-19, situația din prezent este determinată în principal de decizii interne privind cheltuielile. "Ceea ce se întâmplă acum, în 2025 și 2026, nu mai are cauze din afara României, există o singură cauză: politicile greșite ale clasei politice care a guvernat România în ultimii trei ani de zile", a declarat Stolojan, conform news.ro.
Stolojan a precizat că o parte semnificativă a banilor împrumutați de stat nu a fost direcționată către investiții, așa cum susțin unii critici. El a explicat că utilizarea datoriilor publice în scopuri curente, în loc de investiții, a dus la o acumulare de datorii care va influența negativ economia pe termen lung. "Dacă am finanța din datoria publică numai investiții, ar fi fost bine, dar nu a fost așa nici pe departe", a adăugat el.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar a ajuns la 5,5% din PIB în 2025, iar Stolojan avertizează că această tendință nu poate continua. "Încrederea României pe piețele financiare internaționale și în Uniunea Europeană depinde de capacitatea de a-și reduce deficitul bugetar la sub 3% din PIB până în anul 2031", a declarat el, subliniind că, în caz contrar, România se va confrunta cu dobânzi mari la împrumuturi.
În plus, Stolojan a menționat că România a avut dificultăți în implementarea proiectelor finanțate prin fonduri europene, împrumutate la dobânzi reduse. Potrivit unui raport al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, doar 65% din fondurile europene alocate pentru proiecte au fost absorbite efectiv până la sfârșitul anului 2025, ceea ce limitează accesul la resurse externe mai ieftine.
Pe de altă parte, analiștii economici sunt divizați în privința responsabilității pentru deficitul bugetar. În timp ce unii susțin că politicile fiscale au fost ineficiente, alții consideră că factori externi, cum ar fi inflația globală și crizele energetice, au avut un impact semnificativ. Expertul economic Florin Cîțu, de asemenea fost premier, a declarat că "trebuie să ne concentrăm pe reducerea cheltuielilor publice și pe reforme structurale, nu doar pe criticile politice".
În contrast, reprezentanții actualei guvernări argumentează că măsurile luate pentru susținerea economiei în timpul pandemiei au fost necesare și că deficitul actual este rezultatul unei recuperări economice complexe. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a afirmat că "România trebuie să continue să investească în infrastructură și să sprijine sectorul privat pentru a genera creștere economică".
În concluzie, deficitul bugetar al României este un subiect care necesită o analiză profundă și măsuri corecte pe termen lung. Stolojan a subliniat că fără o reevaluare a politicilor fiscale și o direcționare eficientă a fondurilor, România ar putea continua să se confrunte cu provocări economice semnificative.
În viitor, este esențial ca autoritățile să găsească un echilibru între necesitățile curente și investițiile strategice pentru a asigura sustenabilitatea financiară a țării.