Reforma administrației publice: Dragoș Pîslaru despre măsuri

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Ministrul Dragoș Pîslaru a subliniat necesitatea reformei administrației publice, care vizează reducerea cheltuielilor bugetare cu 5,7 miliarde de lei anual. Aceste măsuri sunt parte din acordul coaliției de guvernare și sunt susținute de partenerii externi, inclusiv Comisia Europeană. Reformele sunt esențiale pentru stabilizarea economiei românești, dar ridică și provocări în ceea ce privește eficiența serviciilor publice.

EN

Brief

Romanian Minister Dragoș Pîslaru emphasized the need for public administration reform aimed at reducing budget expenditures by 5.7 billion lei annually. These measures are part of the governing coalition's agreement and are supported by external partners, including the European Commission. While essential for stabilizing the Romanian economy, the reforms pose challenges regarding the efficiency of public services.

Reforma administrației publice: Dragoș Pîslaru despre măsuri
Sursa foto: digi24.ro

Reducerea cheltuielilor publice

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a afirmat recent că pachetul de legi dedicat reformei administrației publice nu este o surpriză și că este un pas normal în contextul economic actual. Într-un interviu acordat Euronews România, Pîslaru a subliniat că "acest pachet este dezbătut poate de prea mult timp", adăugând că o parte semnificativă a populației ar fi dorit ca aceste măsuri să fie implementate mai devreme. Conform ministrului, este esențial ca statul să reducă cheltuielile în această perioadă de ajustare fiscală, iar impactul prevăzut pentru acest an este de 3,3 miliarde de lei, dintr-o reducere anuală totală de 5,7 miliarde de lei.

Conform Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar a crescut la 6% din PIB în 2025, ceea ce a determinat autoritățile să acționeze rapid pentru a stabiliza economia. Dragoș Pîslaru a declarat că reducerea cheltuielilor publice este o măsură necesară, având în vedere contribuțiile din sectorul privat, care au venit prin creșteri de taxe. "Este firesc ca și în zona aparatului de stat, a cheltuielilor publice să existe diminuări", a spus ministrul.

Pachetul de măsuri este parte integrantă a acordului inițial al coaliției de guvernare și este susținut de partenerii externi ai României, inclusiv Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Potrivit ministrului, reducerea cheltuielilor va implica restructurări în cadrul aparatului de stat, inclusiv tăieri ale salariilor și eficientizarea proceselor interne.

În ceea ce privește Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru a menționat că 55% din salariile angajaților sunt acoperite din fonduri europene, ceea ce face ca reducerea cheltuielilor să fie o provocare. De asemenea, au fost eliminate două sporuri salariale, norma de hrană și stimulentul, în cadrul unui efort mai amplu de eficientizare. "Ne uităm dacă e nevoie de toate posturile respective, există și posturi în regim contractual", a adăugat el.

Experții în politici publice subliniază importanța acestor măsuri în contextul economic actual, dar și provocările pe care le ridică. Potrivit analistului economic Radu Puchiu, "reforma administrației publice este esențială, dar trebuie să fie implementată cu atenție pentru a nu afecta negativ serviciile publice oferite cetățenilor". De asemenea, criticile nu au întârziat să apară, unii membri ai opoziției considerând că aceste măsuri sunt insuficiente și că nu abordează problemele structurale ale administrației publice.

În concluzie, reforma administrației publice, așa cum a fost prezentată de Dragoș Pîslaru, vine ca un răspuns la nevoia de ajustare fiscală și de eficientizare a cheltuielilor. Cu un impact estimat de 3,3 miliarde de lei pentru 2026, aceste măsuri ar putea avea efecte semnificative asupra economiei și asupra modului în care statul își desfășoară activitatea.

Următorii pași vor fi cruciali pentru a asigura nu doar reducerea cheltuielilor, ci și menținerea calității serviciilor publice oferite cetățenilor români.