Declarații controversate ale cancelarului
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat recent că renunțarea Germaniei la energia nucleară a fost „o greșeală strategică gravă”. Această afirmație a fost făcută în contextul în care Germania se confruntă cu provocări majore în tranziția sa energetică, fiind considerată a desfășura „cea mai scumpă tranziție energetică din lume”. Potrivit lui Merz, „nu există o altă țară care să își facă lucrurile atât de dificile și de costisitoare” precum Germania. Aceste declarații au fost făcute pe 15 ianuarie 2026, în cadrul unei conferințe de presă.
Germania a încheiat oficial utilizarea energiei nucleare în aprilie 2023, când ultimele trei centrale nucleare au fost închise. Decizia a fost influențată de o serie de hotărâri politice, dar și de presiunea opiniei publice, care s-a intensificat după accidentele nucleare de la Cernobîl și Fukushima. În 2022, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, Germania s-a confruntat cu o criză energetică severă, ceea ce a determinat o dependență mai mare de gazele naturale provenite din Rusia.
Planul inițial prevedea închiderea completă a centralelor nucleare până la sfârșitul anului 2022, însă această dată a fost extinsă din cauza crizei energetice. Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a îndemnat Germania să reconsidere decizia de a renunța la energia nucleară, subliniind necesitatea de a evalua opțiunile disponibile pentru asigurarea securității energetice.
Un istoric al mișcărilor anti-nucleare în Germania arată că opoziția față de energia atomică a început imediat după ce prima centrală nucleară comercială a fost pusă în funcțiune în 1969. Dezastrele nucleare au generat o panică și o reacție puternică din partea cetățenilor, ceea ce a dus la o crescândă neîncredere în energia nucleară. În 2011, după accidentul de la Fukushima, fostul cancelar Angela Merkel a inițiat un plan de eliminare treptată a energiei nucleare, care a fost sprijinit de o parte semnificativă a populației.
Înainte de aceste măsuri, energia nucleară reprezenta aproximativ 13,3% din mixul energetic al Germaniei. Cu toate acestea, tranziția rapidă la sursele de energie regenerabilă și dependența de gazul rusesc au dus la o criză energetică profundă, amplificată de sancțiunile impuse Rusiei. Potrivit unui articol din Jurnalul Internațional de Energie Durabilă din 2024, Germania ar fi putut economisi sute de miliarde de euro și ar fi putut reduce emisiile de carbon cu până la 70% dacă ar fi continuat să investească în energia nucleară în loc să o elimine.
Referitor la opinia publică, un sondaj realizat în 2025 a arătat că mai mult de jumătate dintre germani susțin reîntoarcerea la energia nucleară. Sondajul, comandat de portalul Verivox și realizat de institutul de cercetare a opiniei publice Innofact, a fost desfășurat între 27 și 31 martie 2025 și a avut 1.007 participanți. Rezultatele au ilustrat o divizare evidentă a opiniei, cu 55% dintre respondenți sprijinind reactivarea centralelor nucleare și 36% opunându-se acestei idei. De asemenea, 32% dintre respondenți susțin redeschiderea centralelor și construirea unor noi unități, în timp ce 22% doresc reactivarea celor recent închise.
Această schimbare a opiniei publice reflectă o frustrare crescută cu privire la prețurile mari ale energiei și la dependența de combustibilii fosili, în special în contextul crizei energetice actuale. În plus, analizând perspectivele pe termen lung, experții consideră că revenirea la energia nucleară ar putea oferi Germaniei o soluție viabilă pentru a-și asigura independența energetică și a reduce emisiile de carbon.
Pe măsură ce Germania continuă să se confrunte cu provocările tranziției energetice, este esențial ca decidenții politici să ia în considerare toate opțiunile disponibile, inclusiv posibilitatea de a reinvesti în energia nucleară.
Aceasta ar putea fi o soluție nu doar pentru criza energetică curentă, ci și pentru viitorul sustenabil al țării.