Criza demografică în expansiune
Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică al Franței (INSEE) pe 14 ianuarie 2026, Europa se confruntă cu o schimbare demografică alarmantă, în care numărul deceselor a depășit pentru prima dată nașterile după Al Doilea Război Mondial. În 2025, Franța a înregistrat 651.000 de decese și doar 645.000 de nașteri, ceea ce reflectă o criză demografică care afectează nu doar Franța, ci întreg continentul european. "Aceasta este o evoluție demografică foarte logică", a declarat Peter Vanden Houte, economist-șef la ING Belgia, într-un interviu acordat Brussels Signal.
Declinul natalității în Franța este accelerat de efectele pandemiei globale de COVID-19, care a avut un impact semnificativ asupra deciziilor privind formarea familiilor. Rata fertilității a scăzut la 1,56 copii per femeie, cel mai mic nivel de la Primul Război Mondial, conform INSEE. Această scădere subliniază un trend mai larg, în care nașterile au scăzut constant din 2007, iar numărul mediu de copii pe femeie a ajuns la cel mai scăzut nivel din 1918.
Curtea Națională de Audit din Franța a avertizat că îmbătrânirea populației va amplifica presiunea asupra finanțelor publice, anticipând o creștere a cheltuielilor publice în contextul pensionării generațiilor numeroase născute în anii '60. "Tensiunile de pe piața muncii și problemele legate de forța de muncă vor crește probabil rapid în următorii ani", a declarat economistul Philippe Crevel de la Cercle d’Epargne.
Deși nașterile sunt în scădere, populația totală a Franței a crescut ușor, ajungând la 69,1 milioane de locuitori, datorită migrației nete. INSEE estimează un sold migrator pozitiv de 176.000 de persoane pentru 2025. De asemenea, speranța de viață a atins recorduri, cu 85,9 ani pentru femei și 80,3 ani pentru bărbați. Ponderea populației de 65 de ani și peste a crescut la 22%, aproape egală cu cea a persoanelor sub 20 de ani, evidențiind o îmbătrânire accelerată a societății franceze.
Această tendință demografică nu este un fenomen izolat, ci se reflectă în întreaga Europă, unde țările cu rate de fertilitate relativ ridicate se confruntă acum cu aceleași provocări. Beata Javorcik, economist-șef la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, a subliniat că Europa avansată a îmbătrânit rapid în ultimele decenii, iar acest lucru este vizibil pe întreg continentul. Fertilitatea a scăzut de la aproximativ cinci copii per femeie acum 150 de ani la aproximativ doi în prezent.
Forța de muncă se micșorează mai rapid decât populația în ansamblu, ceea ce afectează deja creșterea economică. "Tendințele demografice deja reduc creșterea PIB-ului pe cap de locuitor", a declarat Javorcik. Zsolt Darvas, cercetător senior la Bruegel, a confirmat că această problemă nu se limitează la anumite regiuni, ci afectează toate economiile avansate din Europa, cu rate de fertilitate mult sub nivelul de înlocuire.
Chiar și în Scandinavia, adesea considerată un model pozitiv în ceea ce privește politicile sociale, declinul continuă. Politicile de sprijin pentru familii, cum ar fi cele implementate în Ungaria, nu reușesc să inverseze tendințele demografice. Această situație complexă necesită o analiză atentă și soluții inovatoare pentru a aborda provocările pe termen lung ale îmbătrânirii populației și scăderii natalității în Europa.
În concluzie, situația demografică din Europa prezintă provocări majore pentru viitor, presând guvernele să găsească soluții eficiente pentru a sprijini familiile și a încuraja natalitatea. Cu o populație în îmbătrânire și o forță de muncă în scădere, este esențial ca politicile publice să fie adaptate pentru a răspunde acestei crize emergente.
Următoarele luni vor fi cruciale în definirea strategiilor necesare pentru a contracara trendurile negative și a asigura un viitor sustenabil pentru populația europeană.