Alertă pe litoralul românesc: microplastice în pește

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Un studiu recent arată o contaminare alarmantă cu microplastice a specii marine din Marea Neagră, inclusiv șprot, midii și rapană, cu impact direct asupra alimentației umane. Cercetătorii subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru a aborda sursele de poluare. Această problemă are implicații grave pentru sănătatea publică și ecosistemul marin.

EN

Brief

A recent study highlights alarming levels of microplastic contamination in marine species from the Black Sea, including sprats, mussels, and rapans, directly affecting human food supply. Researchers emphasize the need for urgent measures to address pollution sources, with serious implications for public health and marine ecosystems.

Alertă pe litoralul românesc: microplastice în pește
Sursa foto: stirileprotv.ro

Contaminare alarmantă la mare

Alertă litoralul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Marine „Grigore Antipa” (INCDM) din Constanța a relevat rezultate alarmante privind contaminarea cu microplastice a speciilor marine din Marea Neagră. Potrivit datelor prezentate pe 15 ianuarie 2026, peste 93% dintre exemplarele de șprot și rapană și 66% dintre midii analizate au fost contaminate cu aceste particule nocive. "Este pentru prima dată când cercetătorii din Constanța au analizat aceste specii în laborator și concluziile sunt îngrijorătoare", a declarat Andreea Ciucă, asistent de cercetare la INCDM.

Studiul a demonstrat că microplasticele, cu dimensiuni de până la 5 milimetri, sunt omniprezente în organismul acestor specii marine. Florin Timofte, directorul INCDM Constanța, a afirmat: "S-au găsit toate tipurile de plastic, inclusiv polipropilenă și polietilenă, sub formă de fibre și particule." Această contaminare nu doar că afectează fauna marină, ci și sănătatea consumatorilor, deoarece aceste microplastice pot ajunge în lanțul alimentar.

Iulian Pojar, cercetător la Geoecomar, a adăugat: "Nu am găsit vreo probă de faună, de pește, fără microplastice. În unele cazuri, am identificat până la 15 particule pe individ de pește." Această problemă este agravată de faptul că plasticul se descompune extrem de lent, între 200 și 400 de ani, ceea ce înseamnă că va continua să afecteze mediul marin și sănătatea umană pe termen lung.

Angi Paiu, biolog la ONG Mare Nostrum, a subliniat că plasticul reprezintă între 80 și 85% din deșeurile marine observate pe plajele românești: "În sesiunea din toamnă, plasticul a fost predominant, ajungând la 80% din totalul deșeurilor înregistrate. Acest lucru este îngrijorător, având în vedere impactul asupra ecosistemului."

Specialiștii avertizează că, chiar dacă oamenii încearcă să evite consumul de produse marine contaminate, microplasticele se pot acumula și în furajele pentru animale, ceea ce leagă astfel problema contaminării marine de sănătatea publică. Răzvan Popescu Mirceni, biolog, a afirmat: "Chiar dacă ne ferim de surse de hrană din mare, tot ajung în noi, mai ales prin intermediul alimentelor procesate care conțin făină de pește."

Studiile subliniază că microplasticele pot duce la boli cronice și la îmbătrânire prematură. Aceste descoperiri necesită o reacție urgentă din partea autorităților și a societății civile pentru a aborda sursele de poluare și pentru a proteja atât mediul marin, cât și sănătatea consumatorilor.

Este esențial ca cercetările să continue pentru a evalua impactul pe termen lung al microplasticelor asupra ecosistemului și asupra sănătății umane.