Violență economică și dificultăți financiare
Angajații Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) au decis să dea în judecată instituția, invocând tăierea salariilor cu 30% în urma aplicării Legii nr. 145/2025, care vizează eficientizarea activității autorităților administrative autonome. Potrivit informațiilor din presă, aceștia susțin că măsurile impuse le afectează grav situația financiară, făcându-i incapabili să-și plătească creditele și taxele școlare ale copiilor. "Nu mai putem plăti creditele și taxele școlare ale copiilor din cauza acestor tăieri", a declarat un angajat afectat, citat de Mediafax.
Începând cu 1 ianuarie 2026, ANRE a aplicat o reducere de 30% la toate salariile, iar 14 angajați au fost concediați. Această măsură a fost justificată de conducerea ANRE prin reorganizarea impusă de legislația menționată, care a fost declarată constituțională de Curtea Constituțională a României în septembrie 2025. Din cei 102 angajați care au depus acțiunea în instanță, majoritatea sunt pe poziții de specialitate, iar unii dintre ei sunt soți-soții care se confruntă cu aceeași situație financiară dificilă.
În plus, angajații acuză că aceste tăieri salariale constituie o formă de „violență economică”, având un impact major asupra vieților lor. Aceștia se plâng că, datorită presiunilor financiare, au ajuns în situația de a nu-și putea plăti impozitele locale, iar unele familii se luptă chiar și cu cheltuielile medicale. De asemenea, este îngrijorător faptul că unii angajați își coordonează concediile medicale, ceea ce a determinat conducerea ANRE să ceară Ministerului Sănătății și Inspecției Teritoriale de Muncă să verifice aceste concedii.
Legea nr. 145/2025 afectează nu doar ANRE, ci și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), ceea ce ridică semne de întrebare asupra impactului pe termen lung asupra sectorului public din România. Conform datelor oficiale, măsurile de austeritate au fost justificate prin necesitatea de a reduce cheltuielile publice, având în vedere contextul economic actual.
Acțiunea în instanță a fost estimată la aproximativ 35.000 de euro, costuri suportate de angajați în încercarea de a-și recupera salariile. Primul termen al procesului a fost stabilit pentru 22 ianuarie 2026, iar cererea de preschimbare a acestui termen a fost respinsă. Aceasta va fi o bătălie juridică care ar putea să dureze, având în vedere complexitatea cazului și implicarea mai multor autorități.
Criticii acestor măsuri de austeritate consideră că tăierile salariale nu sunt o soluție viabilă pentru eficientizarea autorităților, ci mai degrabă o formă de abuz care afectează angajații și familiile acestora. De asemenea, se ridică întrebarea despre cum va fi afectată calitatea serviciilor oferite de aceste instituții, având în vedere că angajații se văd nevoiți să își reducă cheltuielile și să se concentreze asupra supraviețuirii financiare.
În concluzie, situația angajaților ANRE reflectă o problemă mai largă în sectorul public românesc, unde măsurile de austeritate pot avea consecințe devastatoare asupra angajaților și familiilor acestora.
Este esențial ca autoritățile să găsească un echilibru între eficientizarea cheltuielilor publice și protejarea drepturilor angajaților, pentru a evita astfel de conflicte în viitor.