Discuții cruciale între oficiali
Întâlnire tensionată și cu miză mare miercuri, 14 ianuarie 2026, la Casa Albă, privind Groenlanda, teritoriu pe care președintele Donald Trump a amenințat că îl va anexa într-un fel sau altul. Miniștrii de externe din Danemarca și din Groenlanda au fost invitați să discute cu vicepreședintele JD Vance și cu secretarul de stat Marco Rubio. De când a revenit la putere, în urmă cu aproape un an, liderul american a vorbit în repetate rânduri despre preluarea controlului asupra acestei vaste insule care aparține Danemarcei, aliatul său din NATO. În ultimele zile a intensificat retorica, susținând că Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru a limita influența Rusiei și Chinei în Arctica. Potrivit unei declarații a lui Trump, „NATO devine mult mai redutabilă și mai eficientă” cu insula arctică în mâinile Statelor Unite.
În contextul în care viitorul Groenlandei este pus astăzi în discuție la Casa Albă, președintele american a transmis un mesaj clar despre intențiile sale. Miniștrii danez și groenlandez, Lars Lokke Rasmussen și Vivian Motzfeldt, au solicitat această întâlnire pentru a clarifica „anumite neînțelegeri” cu oficialii americani. Este de remarcat că atât Danemarca, cât și Groenlanda resping vehement ideea ca insula să se alăture Statelor Unite. Trump a amplificat tensiunile, afirmând că va prelua teritoriul autonom danez „într-un fel sau altul”, ceea ce a stârnit reacții puternice din partea liderilor groenlandezi. Premierul Jens-Frederik Nielsen a declarat că „Groenlanda nu va aparține Statelor Unite” și a subliniat că „alegem Danemarca” în fața oricărei presiuni externe.
La întâlnire, Penny Naas, cercetătoare la German Marshall Fund of the United States (GMFUS), a exprimat că discuțiile s-ar putea încheia rapid dacă americanii vor persista în cererea lor de a obține Groenlanda cu orice preț. Totuși, „dacă există chiar și o mică nuanță, aceasta ar putea duce la o conversație diferită”, a adăugat Naas. Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară, iar Danemarca a subliniat că a investit aproape 90 de miliarde de coroane daneze (aproximativ 12 miliarde de euro) pentru a-și întări prezența militară în Arctica, contracarând astfel acuzațiile americane că nu ar proteja suficient Groenlanda.
În aceeași zi, o delegație a Congresului american, compusă în principal din democrați, dar și cu un republican, va călători la Copenhaga pentru a-și exprima solidaritatea cu Danemarca. Senatorul democrat Dick Durbin a declarat că „amenințările continue ale președintelui Trump la adresa Groenlandei sunt inutile și nu fac decât să slăbească alianța noastră în cadrul NATO”. Această situație evidențiază tensiunile actuale din cadrul alianței și provocările geopolitice cu care se confruntă atât Danemarca, cât și Groenlanda.
Într-o întorsătură de evenimente, întâlnirea inițial planificată la Casa Albă a fost mutată, cu puțin timp înainte de începere, în clădirea vecină Eisenhower. Conform presei daneze, această decizie ar putea fi interpretată ca o încercare de a reduce tensiunile, având în vedere declarațiile recente ale lui Trump. Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat că nu este momentul să se discute despre viitoarea independență a insulei arctice. El a subliniat importanța unității cu Danemarca în fața amenințărilor externe, afirmând că „facem parte din regatul danez și suntem alături de regat”.
Pentru a sublinia și mai mult intensitatea discuțiilor, Trump a reiterat pe platforma sa Truth Social că „orice altceva decât Groenlanda în mâinile Statelor Unite este inacceptabil”. Se speculează că Statele Unite ar putea plăti până la 700 de miliarde de dolari pentru a cumpăra Groenlanda, conform unor surse din NBC.
Aceasta ilustrează miza enormă pe care o are această întâlnire, în contextul geopolitic actual și al relațiilor internaționale.