Negocieri strategice în Washington
Miniștrii danez și groenlandez ai afacerilor externe vor fi primiți miercuri, 14 ianuarie 2026, de vicepreședintele american J. D. Vance și șeful diplomației Marco Rubio la Casa Albă, a anunțat șeful diplomației daneze, relatează AFP, Reuters și dpa. Ministrul danez Lars Lokke Rasmussen și omologul său din Groenlanda, Vivian Motzfeldt, au cerut o întâlnire cu liderul american după ce acesta și-a intensificat amenințările de a prelua Groenlanda, un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. 'Vicepreședintele american J. D. Vance a dorit de asemenea să participe la această reuniune și va fi gazda. Ea se va desfășura deci la Casa Albă', a declarat presei Lars Lokke Rasmussen.
Ministrul danez al apărării a anunțat că se întâlnește luni cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a discuta despre securitatea Arcticii. Primăvara trecută, J.D. Vance a anunțat o vizită nesolicitată în Groenlanda. În contextul reacțiilor suscitate, el și-a limitat deplasarea la baza aeriană americană Pituffik, în nord-estul insulei arctice. În cursul acestei vizite de câteva ore el a criticat angajamentul danez din Groenlanda și pentru securitatea arctică, calificând regatul scandinav drept un 'aliat rău', provocând iritarea Copenhagăi.
Donald Trump a sporit îngrijorările Danemarcei și Groenlandei în ultimele zile, declarând, duminică, că SUA vor obține 'într-un fel sau altul' acest teritoriu arctic. Din punctul de vedere al șefului diplomației daneze, reuniunea de miercuri trebuie să permită 'mutarea oricărei discuții despre Groenlanda (...) într-o sală de reuniune, unde ne putem privi în ochi și vorbi despre subiectele în chestiune'.
Într-un mesaj clar înainte de plecarea ministrului său de Externe în SUA, premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a afirmat: „Ne confruntăm cu o criză geopolitică. Dacă ar trebui să alegem chiar acum între Statele Unite și Danemarca, atunci alegem Danemarca, NATO și UE”. El a reafirmat că insula „nu este de vânzare”, subliniind că „viitorul Groenlandei va fi decis de groenlandezi, așa cum prevede statutul de autonomie”.
Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, a declarat că nu îi este ușor să se opună „presiunilor total inacceptabile din partea celui mai apropiat aliat al nostru”. Premierul danez a insistat asupra importanței dialogului și colaborării, adăugând că „mesajul nostru este clar: Groenlanda nu este de vânzare”. Acesta a subliniat că nu este vorba doar despre Groenlanda sau despre Regatul Danemarcei, ci și despre faptul că „granițele nu pot fi schimbate prin forță, că un popor nu poate fi cumpărat și că țările mici nu trebuie să se teamă de cele mari”.
Președintele american Donald Trump a intensificat presiunile asupra preluării controlului asupra Groenlandei pe motive de securitate națională. Potrivit liderului republican de la Casa Albă, Danemarca nu a investit suficient în apărarea insulei, iar aceasta riscă să fie ocupată de China sau de Rusia. Mette Frederiksen a evidențiat că Danemarca a sporit în ultimul an securitatea Groenlandei și că „desigur că vrem să o consolidăm și mai mult împreună cu SUA și NATO”.
Mai multe țări europene membre NATO, în frunte cu Germania și Regatul Unit, analizează deja posibilitatea sporirii prezenței militare a alianței de apărare în Groenlanda. Guvernul Groenlandei și-a exprimat luni dorința ca NATO să se ocupe de apărarea teritoriului său. În opinia șefului diplomației daneze, întrevederea de miercuri cu Rubio și Vance trebuie să permită „mutarea oricărei discuții despre Groenlanda într-o sală de reuniune, unde ne putem privi în ochi și vorbi despre subiectele în cauză”.
Înainte de sosirea celor doi miniștri la Washington D.C., un congresemen republican a depus un proiect de lege privind „anexarea și admiterea Groenlandei” în Statele Unite ca al 51-lea stat. Această acțiune a stârnit reacții diverse, inclusiv critici din partea oficialilor danezi și groenlandezi, care subliniază că astfel de discuții sunt inadecvate și că viitorul Groenlandei trebuie decis de către poporul său.
În acest context, reuniunea de la Casa Albă va juca un rol crucial în a clarifica pozițiile și intențiile fiecărei părți, având în vedere tensiunile crescânde din regiune și interesele strategice globale.