Reacții după declarația Maiei Sandu
Declarațiile recente ale președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, cu privire la un eventual referendum în favoarea reunificării cu România, au stârnit din nou dezbateri intense în spațiul public. Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui României, Nicușor Dan, a subliniat că unirea este percepută de români ca un demers firesc, dar a subliniat că orice decizie concretă trebuie să vină din partea cetățenilor moldoveni. Potrivit lui Tomac, „România este pregătită să discute despre unire, dar nu va forța niciodată această opțiune”.
Tomac a amintit că România a adoptat o declarație în Parlament pe 27 martie 2018, prin care și-a exprimat deschiderea față de acest subiect, fără voturi împotrivă. „Aceasta este poziția oficială a statului român. Ea nu s-a schimbat”, a afirmat Tomac, subliniind importanța respectării voinței cetățenilor din Republica Moldova. „Este dreptul lor să-și decidă viitorul”, a adăugat el, în contextul în care preferințele exprimate prin alegeri și referendumuri indică o orientare pro-europeană.
În acest sens, Tomac a subliniat că, deși procesele de desovietizare din Republica Moldova au avansat, acestea nu au atins încă un nivel care să permită o clarificare a poziției politice față de unire. „Trebuie să ținem cont de realitățile politice din Republica Moldova”, a spus el, adăugând că obiectivul comun al celor două state ar trebui să rămână integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
„Obiectivul zero pentru noi și pentru Republica Moldova este susținerea, prin toate mijloacele, a accelerării procesului de integrare europeană”, a declarat Tomac, evidențiind sprijinul României pentru Chișinău în acest demers. În plus, el a subliniat că actualul context geopolitic, marcat de agresiunea Rusiei, a creat o oportunitate favorabilă pentru accelerarea integrării europene a Republicii Moldova.
Eugen Tomac a fost întrebat dacă România ar susține reunificarea ca alternativă, în cazul întârzierii aderării Republicii Moldova la UE. Răspunsul său a fost clar: „România este pregătită oricând să discute serios acest scenariu, dar doar dacă Republica Moldova îl va considera o opțiune”. El a avertizat împotriva forțării discuției pe tema unirii, pentru a evita manipularea politică a subiectului.
Referindu-se la utilizarea termenului „Basarabia”, Tomac a declarat că recunoașterea unor adevăruri istorice nu trebuie confundată cu promovarea unui curent unionist activ. „A utiliza un termen istoric nu este nimic greșit”, a afirmat el, comparând această practică cu referințele regionale din interiorul României.
Într-un interviu recent, Maia Sandu a afirmat că, dacă ar avea loc un referendum pentru reunificare, ar vota „da”. Totuși, ea a subliniat că, în calitate de președinte, trebuie să ia în considerare voința majorității cetățenilor, care în prezent susțin integrarea europeană. „Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”, a explicat Sandu, recunoscând dificultățile cu care se confruntă Republica Moldova în contextul geopolitic actual.
Această discuție a fost amplificată și de contextul istoric, în care limbajul românesc a supraviețuit presiunilor de rusificare din perioada sovietică. Maia Sandu a subliniat importanța menținerii identității naționale și promovarea limbii române, un proces esențial pentru afirmarea Republicii Moldova ca stat european.
În concluzie, subiectul unirii rămâne unul complex și delicat, care necesită o abordare responsabilă și respectuoasă din partea ambelor părți.
Cu toate acestea, atât România, cât și Republica Moldova continuă să colaboreze în direcția integrării europene, considerând că acest parcurs este esențial pentru viitorul ambelor națiuni.