Securitatea energetică a României
Deputatul Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, a anunțat, pe 13 ianuarie 2026, printr-un comunicat, lansarea petiției naționale „Hidroenergia salvează România”, prin care solicită deblocarea urgentă a hidrocentralelor aflate în stadii avansate de execuție. Conform declarațiilor sale, această inițiativă vizează Parlamentul, cerându-i să declare aceste proiecte drept obiective de securitate națională, astfel încât să se permită finalizarea lor rapidă. "Este esențial ca România să profite de resursele sale hidroenergetice într-un moment în care securitatea energetică este tot mai importantă", a declarat Burduja.
Potrivit parlamentarului, în România există mai multe hidrocentrale realizate în proporție de 55% până la 98%, care nu pot produce energie din cauza blocajelor administrative și juridice. Printre exemplele invocate se numără amenajarea hidroenergetică Bumbești-Livezeni de pe râul Jiu, hidrocentrala Răstolița, dar și proiectele Cerna-Belareca, Surduc-Siriu și Pașcani. Deși în unele cazuri lipsesc doar lucrări minore, aceste investiții de miliarde de lei rămân nevalorificate, afectând astfel capacitatea energetică a țării.
Criticii acestei situații susțin că multe dintre aceste proiecte, începute înainte de 1989, au fost blocate în instanță de organizații de mediu care contestă impactul asupra mediului. Burduja a acuzat un "blocaj instituțional" care împiedică punerea în funcțiune a unor capacități energetice esențiale, în contextul unei piețe energetice instabile și al creșterii importurilor de energie. Potrivit Eurostat, în 2025, România a importat 30% din necesarul său energetic, iar acest lucru a fost considerat inacceptabil de către mai mulți analiști.
Petiția „Hidroenergia salvează România” solicită, în primul rând, exceptarea imediată a hidrocentralelor aproape finalizate de la procedurile de evaluare de mediu prevăzute de legislația actuală. De asemenea, se cere adoptarea în regim de urgență a unei legi speciale prin care aceste proiecte să fie declarate de securitate națională, permițând derogări de la procedurile standard. O a treia cerere vizează stoparea solicitării de avize și studii suplimentare pentru proiecte deja evaluate, ceea ce ar putea accelera finalizarea acestora.
Burduja a subliniat că finalizarea hidrocentralelor ar putea aduce în sistem până la 700 MW de capacitate flexibilă, reducând importurile de energie cu 20–30%. "Hidroenergia este cea mai ieftină sursă de energie curată, iar barajele nefinalizate cresc inclusiv riscul de inundații", a mai adăugat acesta. "A refuza finalizarea acestor lucrări este un act de sabotaj la adresa statului român", a concluzionat Burduja.
În acest context, este important de menționat că hidroenergia joacă un rol crucial în tranziția către surse de energie mai curate, și se aliniază cu obiectivele Uniunii Europene de reducere a emisiilor de carbon. Potrivit unui raport al Ministerului Energiei din 2025, România are un potențial hidroelectric estimat la 30 TWh, din care doar o mică parte este valorificată.
Cei interesați pot susține inițiativa prin semnarea petiției, disponibilă online.
Această acțiune nu doar că ar putea sprijini dezvoltarea infrastructurii energetice, dar ar putea și să contribuie la stabilitatea energetică a României pe termen lung.