Hidrocentralele, proiecte de securitate națională
Deputatul Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, a lansat recent petiția națională „Hidroenergia salvează România”, prin care solicită deblocarea urgentă a hidrocentralelor aflate în stadiu avansat de execuție și declararea acestora ca proiecte de securitate națională. Burduja a depus în luna decembrie un proiect de lege în acest sens, subliniind importanța acestor proiecte pentru securitatea energetică a țării. "Securitatea energetică a României este nenegociabilă", a declarat Burduja într-un comunicat de presă.
În prezent, România dispune de mai multe hidrocentrale finalizate în proporție de 55-98%, care nu produc energie electrică din cauza blocajelor administrative și juridice. Printre aceste hidrocentrale se numără Amenajarea Hidroenergetică Bumbești-Livezeni, cu o finalizare de peste 90% (treapta Dumitra – 98%), Hidrocentrala Răstolița, care are barajul și stația finalizate, fiind necesară doar „defrișarea” zonei pentru lacul de acumulare (stadiu 98%), și AHE Cerna-Belareca, Surduc-Siriu și Pașcani.
Aceste proiecte au fost inițiate înainte de 1989 și, din păcate, au fost blocate în instanțe de către organizații de mediu precum Declic și Bankwatch. Asemenea blocaje au fost observate și în alte domenii, precum exploatarea gazului românesc din Marea Neagră, unde Greenpeace încearcă să împiedice dezvoltarea resurselor energetice locale.
Burduja a subliniat că „avem nevoie de curaj, de patriotism și de acțiune imediată”. Potrivit acestuia, „refuzul finalizării acestor lucrări este un act de sabotaj la adresa Statului Român”. El a adăugat că hidroenergia este o sursă curată și ieftină, având un potențial strategic de a reduce importurile energetice ale României cu 20-30%.
Conform datelor oficiale, România valorifică doar 55-60% din potențialul său hidroenergetic. Burduja a solicitat ca Ministerul Mediului să excepteze imediat toate hidrocentralele aflate în stadiu avansat de execuție de la procedura de evaluare a impactului asupra mediului, invocând interesul public major și situația de criză.
Între măsurile propuse, Burduja a cerut Parlamentului să adopte o lege specială prin care proiectele hidroenergetice neterminate să fie declarate, prin lege, proiecte de securitate națională. Această lege ar permite finalizarea lucrărilor prin derogare de la procedurile standard, similar cu regimul aplicat gazoductelor sau autostrăzilor.
De asemenea, Burduja a cerut ministrului Mediului să oprească blocajul instituțional și să nu mai solicite avize suplimentare pentru proiectele care au fost deja evaluate. "Hidroelectrica trebuie lăsată să pună în funcțiune turbinele, nu să plimbe hârtii prin instanțe", a declarat el.
Analizând contextul european, Burduja a subliniat că securitatea energetică a României nu poate fi compromisă de interesele unei minorități care se opune dezvoltării hidroenergetice. "Aceasta servește, din păcate, interesele adversarilor României, care doresc să ne țină dependenți de resursele lor energetice", a concluzionat Burduja.
Având în vedere impactul economic și social al acestor proiecte, este esențial ca autoritățile să acționeze rapid pentru a debloca hidrocentralele și a asigura o sursă de energie stabilă și accesibilă pentru populație.
Sebastian Burduja a reamintit că România are nevoie de o strategie coerentă în domeniul hidroenergetic pentru a-și asigura independența energetică și pentru a reduce costurile la energie pentru cetățeni.