Transparența pe piața muncii
Începând cu ianuarie 2026, angajatorii din România vor fi obligați să afișeze salariile în anunțurile de angajare, conform Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială. Această măsură, menită să reducă diferențele salariale și să îmbunătățească corectitudinea pe piața muncii, va permite candidaților să cunoască din timp nivelul de venit pe care îl pot aștepta. "Este un pas esențial spre transparență și echitate", a declarat ministrul Muncii, Marius Budăi, într-o conferință de presă.
Conform noilor reglementări, angajatorii trebuie să comunice salariul sau intervalul salarial înainte de primul interviu, un fapt care nu doar că va ajuta la informarea candidaților, dar și la reducerea discriminării salariale. Potrivit unei analize realizate de Institutul Național de Statistică (INS), diferențele salariale între bărbați și femei în România se ridică la aproximativ 12,7% în 2020, iar aplicarea acestei directive ar putea contribui la diminuarea acestui decalaj.
Sorina Faier, specialist în resurse umane, a explicat că, deși România nu a adoptat încă directiva în legislația națională, companiile multinaționale au început să-și ajusteze politicile interne pentru a se conforma. "Tensiunile vor apărea între angajații care au aceleași responsabilități, dar salarii diferite, lucru care va fi evidențiat de transparență", a precizat Faier. Aceasta subliniază că diferențele salariale se pot datora negocierilor inegale, evaluărilor subiective sau momentului în care angajații au fost recrutați.
Un alt aspect important este impactul diferențelor de gen, în special în domenii precum managementul mediu, vânzări și funcții de suport strategic. Faier a menționat că, pe lângă discriminarea intenționată, multe salarii nu au fost ajustate corect în timp, afectând în mod disproporționat femeile. "Inerția salarială este o problemă reală", a spus ea.
De asemenea, noua directivă va scoate la lumină un fenomen deja existent: noii angajați care sunt recrutați în condiții de piață mai favorabile câștigă adesea mai mult decât colegii lor vechi. "Aceasta va crea o presiune pe companii să justifice aceste discrepanțe salariale", a adăugat Faier.
În sectorul IT, de exemplu, salariile sunt negociate individual, iar acest lucru duce la discrepanțe semnificative între colegii de același nivel. "Deși este un sector modern, grilele salariale sunt adesea formale sau inexistente", a spus Faier. În domeniul serviciilor financiare, diferențele de remunerare între bărbați și femei sunt evidente, cu bonusuri opace și discrepanțe între front-office și back-office.
Retailul și producția vor resimți de asemenea impactul, mai ales în cazul funcțiilor de middle management și administrative. Faier a subliniat că, deși administrația publică dispune de grile salariale, coerența între instituții este adesea lipsă.
Odată cu introducerea obligativității de a afișa intervalele salariale, întrebarea controversată "Cât câștigi acum?" va dispărea, ceea ce va transforma modul în care se desfășoară negocierile. "Negocierile vor deveni mai raționale, iar candidații vor avea informații mai bune", a explicat Faier.
Chiar dacă directiva nu a fost încă adoptată în România, companiile care nu se pregătesc pentru 2026 riscă să fie surprinse de efectele acestei schimbări. "Primul pas este un audit salarial riguros pentru a înțelege cine câștigă ce și de ce", a spus Faier.
În concluzie, efectele imediate ale transparenței salariale vor include redistribuirea veniturilor, cu beneficiari fiind cei subplătiți și femeile aflate în roluri similare cu bărbați mai bine plătiți. Pe termen scurt, companiile vor trebui să corecteze discrepanțele, iar pe termen mediu, presiunea pe bugete va conduce la creșteri salariale reale, dar acestea vor fi justificate de valoarea adusă de angajați. Sorina Faier a concluzionat că "transparența va deveni norma, iar angajatorii vor trebui să se adapteze rapid la noile cerințe".
Potrivit Consiliului Uniunii Europene, aceste norme sunt esențiale pentru combaterea discriminării salariale și pentru eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați. Datele Eurostat din 2023 arată că, în medie, femeile câștigă cu 12% mai puțin decât bărbații, iar acest decalaj are un impact semnificativ asupra calității vieții și securității financiare a femeilor pe termen lung.
Vezi Directiva UE 2023/970 privind transparența salarială aici.