Reformele și impactul angajaților
Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat în data de 13 ianuarie 2026, într-o intervenție la TVR Info, că statul român se confruntă cu o problemă serioasă legată de companiile de stat, având 185 de entități complet inactive și pierderi de aproape 14 miliarde de lei până în 2024. "Este timpul să facem ordine în această zonă. Companiile trebuie să funcționeze eficient sau să fie închise", a declarat Gheorghiu, subliniind necesitatea reformelor prin care Guvernul își propune să optimizeze managementul acestor entități.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, aceste companii nu doar că nu generează venituri, dar și acumulează datorii semnificative. Vicepremierul a explicat că în urma acestui proces, angajații nu vor fi concediați masiv: "Reforma în sine nu urmărește concedierea oamenilor. Vrem să reorganizăm structura și personalul acestor companii". Aceasta a adăugat că se va analiza fiecare companie în parte pentru a identifica zonele de ineficiență.
Ministerul Finanțelor a publicat recent un raport care detaliază pierderile companiilor de stat. Potrivit acestuia, din cele 185 de companii inactive, multe nu au depus declarații financiare, ceea ce indică o lipsă de transparență și de responsabilitate. "Trebuie să facem curățenie, să le închidem pe cele care nu mai funcționează", a mai precizat Gheorghiu.
Reforma propusă de Gheorghiu include și o revizuire a consiliilor de administrație ale acestor companii, unde se vor aplica criterii stricte de competență. Expertul în politici economice, Cristian Păun, de la Academia de Studii Economice, consideră că "schimbarea consiliilor de administrație este esențială pentru o gestionare eficientă a companiilor de stat". Acesta subliniază că o selecție corectă a membrilor acestor consilii poate aduce o transformare semnificativă în performanța companiilor.
Criticile nu au întârziat să apară, iar analiștii de la Transparency International România au avertizat că, deși reforma este necesară, implementarea acesteia trebuie să fie transparentă și să implice societatea civilă. "Fără o implicare activă a cetățenilor, riscul de nepotism rămâne ridicat", au declarat aceștia.
Într-un context comparativ, alte state din Uniunea Europeană au reușit să reducă numărul companiilor de stat ineficiente prin măsuri similare, având un impact pozitiv asupra economiei locale. De exemplu, Polonia a redus drastic numărul companiilor de stat inactive în ultimul deceniu, ceea ce a dus la o îmbunătățire a performanțelor financiare.
Gheorghiu a menționat că procesul de reformă nu va fi unul instantaneu și că se așteaptă ca rezultatele să fie vizibile în câțiva ani. "Reforma nu se întâmplă peste noapte, este un proces de durată care necesită perseverență și consecvență", a subliniat ea.
În ceea ce privește angajații, vicepremierul a asigurat că aceștia vor fi consultați în procesul de reorganizare. "Vrem să ne asigurăm că aceștia își păstrează locurile de muncă, dar este necesar să ne adaptăm la realitățile economice", a spus Gheorghiu.
În concluzie, reforma companiilor de stat din România, condusă de Oana Gheorghiu, se dovedește a fi o inițiativă ambițioasă, menită să aducă schimbări semnificative în managementul acestor entități. Cu toate acestea, succesul acestei reforme depinde de transparența procesului și de implicarea activă a societății civile.
Următorii pași vor necesita colaborarea între Guvern și cetățeni, pentru a asigura o implementare eficientă și responsabilă a măsurilor propuse.