Declarații recente la Digi 24
Vicepremierul Oana Gheorghiu a fost întrebată marți, 13 ianuarie 2026, în cadrul unei intervenții la Digi 24, despre susținerea majorării vârstei de pensionare pentru militari și alte categorii profesionale. „Cred că în societate există susținere pentru creșterea vârstei de pensionare la mai multe categorii”, a declarat Gheorghiu, subliniind complexitatea discuțiilor din coaliția de guvernare. De asemenea, ea a abordat subiectul impozitelor, menționând că „taxa pe proprietate era foarte mică în România” și că ar fi fost necesară o creștere progresivă a acesteia, dar că acest lucru nu s-a realizat.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat recent că fiecare ordonator principal de credite din ministere precum Apărarea sau Internele trebuie să reorganizeze instituțiile pentru a reduce cu 10% fondul de salarii, fără a afecta salariile de bază. „Compromisul acceptat de coaliție este să nu tai din salariu, să nu tai din numărul de angajați, dar să contribui la efort prin creșterea vârstei de pensionare”, a adăugat Miruță. În prezent, vârsta de pensionare pentru militari și polițiști este de 48 de ani.
Gheorghiu a argumentat că soluțiile alternative la creșterea vârstei de pensionare ar fi fost explorate, dar a menționat că „acest guvern ar fi venit cu alte soluții dacă s-ar fi putut”. Vicepremierul a clarificat că majorările de impozite au fost implementate „în aceeași măsură” ca în alte țări, iar taxa pe proprietate ar trebui să răspundă nevoilor de susținere a cheltuielilor bugetare.
Despre reforma companiilor de stat, Gheorghiu a evidențiat faptul că aproximativ 185 de companii sunt în faliment, dar nu au fost închise. „Rămânem de ani de zile cu cadavre din astea în listă și le tragem după noi”, a afirmat ea. Aceasta a precizat că unele dintre aceste companii sunt inactive și nu au angajați, rămânând doar clădiri fără activitate.
Vicepremierul a subliniat că este necesar să se analizeze performanțele și utilitatea celor 22 de companii, pentru a decide dacă acestea sunt viabile sau trebuie închise ori recapitalizate. Totodată, ea a menționat că este important ca aceste companii să fie evaluate corect pentru a nu încărca bugetul de stat.
Criticile la adresa guvernului au fost articulate de diverși experți economici, care consideră că soluțiile propuse nu sunt suficiente pentru a rezolva problemele financiare majore cu care se confruntă România. Potrivit unui raport Eurostat din 2025, România se află printre țările cu cel mai scăzut venit mediu din Uniunea Europeană, iar reformele economice sunt percepute ca fiind esențiale pentru stabilizarea situației.
În concluzie, majorarea vârstei de pensionare și a impozitelor rămâne un subiect controversat în România, cu implicații semnificative asupra viitorului economic și social. Oana Gheorghiu a promis că guvernul va continua să caute soluții viabile pentru a susține bugetul și a răspunde nevoilor cetățenilor, dar va trebui să facă față și criticilor în creștere din partea societății civile și a experților.
În perioada următoare, se așteaptă ca discuțiile din coaliția de guvernare să continue, iar noi propuneri să fie prezentate în fața Parlamentului pentru a aborda aceste probleme presante.