Contestații și amenzi semnificative
Bogdan Peșchir, influencerul și afaceristul din Brașov acuzat că ar fi finanțat ilegal cu peste un milion de euro campania prezidențială a lui Călin Georgescu, a primit o decizie nefavorabilă în instanță. Curtea de Apel Brașov a respins definitiv cererea acestuia de strămutare a dosarului, apreciind că motivele invocate nu justifică mutarea procesului la o altă instanță, ci ar fi trebuit soluționate printr-o cerere de recuzare, potrivit Fanatik.
Bogdan Peșchir, programator din Brașov, cu afaceri în domeniul criptomonedelor și activ pe TikTok, este acuzat de coruperea alegătorilor în campania electorală a lui Călin Georgescu din noiembrie 2024. Acesta a cerut strămutarea dosarului său, susținând că procesul nu s-ar desfășura în condiții de deplină imparțialitate. Potrivit Serviciului Român de Informații, Peșchir ar fi donat peste un milion de euro pe TikTok pentru promovarea lui Georgescu, plătind 256 de influenceri pentru a convinge alegătorii să îl voteze. Doar în intervalul 24 octombrie – 24 noiembrie 2024, contul „bogpr”, care îi aparține, ar fi transferat 381.000 de dolari către conturi TikTok care îl susțineau pe candidatul respectiv.
Bogdan Peșchir a fost arestat pe 21 martie 2025 de Judecătoria Sectorului 5 și plasat ulterior sub control judiciar, pe 25 aprilie 2025. Cererea de strămutare a dosarului de la Tribunalul Brașov la o altă instanță de același grad a fost înregistrată la Curtea de Apel Brașov în data de 7 noiembrie 2025. Motivul invocat a fost existența unui conflict între avocatul său și judecătoarea cauzei, conflict generat după ce magistratul ar fi formulat o plângere disciplinară personală împotriva apărătorului, adresată Baroului București. În plângere erau descrise aspecte considerate subiective, precum tonul pledoariei, calificat drept „vădit tendențios”, folosirea unor expresii interpretate ca „sfidare” și „lipsă de respect”, precum și ideea că avocatul ar fi „depăşit dispoziţiile legale privind exercitarea profesiei”.
Curtea a analizat cererea prin raportare la art. 71 din Codul de procedură penală, care prevede că „(…) curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripţia sa la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice”. Instanța a reținut că dispozițiile legale sunt aplicabile doar atunci când există suspiciuni rezonabile privind imparțialitatea tuturor judecătorilor unei instanțe. Dacă suspiciunile vizează un singur judecător, partea are la dispoziție procedura recuzării, nu cea a strămutării.
Curtea a constatat că motivele invocate de Bogdan Peșchir se referă exclusiv la reacția unui judecător anume, ceea ce nu poate fundamenta o suspiciune de lipsă de imparțialitate la nivelul întregii secții penale a Tribunalului Brașov. Un alt element reținut de instanță a fost faptul că cererea de strămutare a fost transmisă prin email la Tribunalul Brașov în data de 4 noiembrie 2025, ora 21:28, deși în dosar fusese pronunțată deja o soluție definitivă încă din 27 mai 2025. În aceste condiții, Curtea a subliniat că nu este posibilă strămutarea unei cauze deja soluționate.
De asemenea, s-a arătat că întreaga motivare a cererii se construiește în jurul incompatibilității unui judecător, nu a instanței în ansamblu, iar textele invocate din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile în materie penală. În concluzie, Curtea a apreciat că nu există date care să genereze o bănuială legitimă privind afectarea imparțialității judecătorilor Tribunalului Brașov și că nu se poate vorbi despre un pericol de tulburare a ordinii publice. Nemulțumirile legate de reacția președintelui completului nu reprezintă, în opinia instanței, împrejurări apte să justifice strămutarea. Astfel, Curtea de Apel Brașov a decis, la data de 18 noiembrie 2025, respingerea ca nefondată a cererii de strămutare formulate de Bogdan Peșchir.
Într-un alt caz legat de Călin Georgescu, acesta riscă să plătească amenzi de peste 50.000 de lei în urma unei investigații efectuate de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Conform informațiilor, Georgescu a fost amendat cu 30.000 de lei pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 506/2004 și cu 20.286,80 lei pentru nerespectarea Regulamentului (UE) 2016/679. Autoritatea a constatat că, în perioada campaniei electorale, Georgescu a colectat date personale ale utilizatorilor fără a le comunica acest lucru și fără consimțământul acestora. Tribunalul Ilfov a confirmat amenzile, respingând plângerea lui Georgescu, care are dreptul de a face recurs în termen de 30 de zile.
Investigația a fost demarată în urma unei sesizări privind o posibilă încălcare a regulamentului european despre protecția datelor. S-a constatat că, în perioada 06.12.2024 - 03.04.2025, site-ul lui Georgescu a stocat informații pe echipamentele utilizatorilor fără acordul acestora. Sancțiunile impuse sunt semnificative și subliniază importanța respectării legislației privind protecția datelor în campaniile electorale. Aceste cazuri ridică întrebări serioase cu privire la etica și legalitatea campaniilor electorale din România și la cum sunt gestionate datele personale ale cetățenilor.
În concluzie, atât cazul lui Bogdan Peșchir, cât și al lui Călin Georgescu reflectă provocările cu care se confruntă sistemul judiciar românesc în gestionarea cazurilor de corupție și protecția datelor personale.
Următorii pași pentru cei implicați vor depinde de deciziile instanțelor și eventualele apeluri formulate, dar aceste situații evidențiază nevoia de transparență și responsabilitate în politica românească.