Declarații despre pensii și salarii
Miruță: armată reprezintă subiectul principal al acestui articol. Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a declarat marți, 13 ianuarie 2026, la B1 TV, că discuțiile recente privind vârsta de pensionare în sistemele cu statut special au fost însoțite de informații false și temeri nejustificate. "Nu a spus nimeni că se taie soldele, nu a spus nimeni că se schimbă modul de calcul al pensiei militare și nu a spus nimeni că trimitem oameni pe teren la 65 de ani. Toate aceste lucruri sunt minciuni", a afirmat Miruță, subliniind că declarațiile sale trebuie înțelese exact așa cum au fost formulate.
Potrivit ministrului, în cazul Armatei nu pot fi operate reduceri salariale și nici diminuări ale efectivelor, mai ales în contextul actual de securitate și al angajamentelor României în cadrul NATO. Miruță a subliniat că este nevoie ca toate structurile să contribuie la efortul general de ajustare, într-o formă echilibrată, și că, în acest sens, soluția discutată este una de compromis și se află încă în analiză.
Din 2017, pensiile militarilor au fost decuplate de creșterile salariale ale personalului aflat în activitate, ceea ce a dus la o diferențiere semnificativă între acestea. "Nu se cuvine ca, atunci când se discută despre contribuție, fiecare să spună că la el este o excepție", a declarat Miruță, subliniind astfel nevoia de a aborda problema într-un mod uniform.
În prezent, pensia militară se calculează pe baza unei medii a veniturilor realizate în ultimele luni de activitate, iar perioada de calcul va crește treptat până în 2040. Din această cauză, mulți militari aleg să rămână mai mult timp în activitate pentru a beneficia de avansări la termen și de obținerea unui grad superior, ceea ce le-ar putea aduce venituri mai mari și, implicit, o pensie mai mare.
Conform cadrului actual, vârsta standard de pensionare pentru personalul din Armată este de 58 de ani și șase luni, urmând să crească progresiv până la 65 de ani în 2035. Această limită va aplica reduceri în funcție de condițiile de muncă, iar în unele cazuri, aceste reduceri permit pensionarea chiar la 48–49 de ani. După 2035, limita minimă ar urma să ajungă la 52 de ani.
Miruță a menționat că una dintre variantele analizate este ca reducerea vârstei de pensionare să nu mai coboare sub 52 de ani, măsură care ar putea fi corelată cu o eventuală creștere a soldelor. "Dacă solda crește, este mai atractiv pentru oameni să rămână în activitate și să iasă la pensie cu o pensie mai mare", a arătat ministrul, evidențiind astfel importanța stimulentelor financiare pentru personalul militar.
În prezent, există câteva mii de militari eligibili pentru pensionare care aleg să rămână în sistem. Miruță a subliniat că dacă aceștia nu ies la pensie și nu sunt înlocuiți cu personal nou, se pot realiza economii bugetare care ar putea fi folosite pentru majorarea soldelor.
"Nu vrem să deranjăm resursele Armatei, ci să optimizăm ce avem în interiorul sistemului, astfel încât să fie un beneficiu pentru toată lumea", a concluzionat Miruță, precizând că analizele sunt în desfășurare și că scopul lor este corectarea unor dezechilibre, nu crearea de probleme.