Violentele din Iran stârnesc reacții
Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a anunțat că vrea să propună noi sancțiuni împotriva Iranului, conform unei declarații publicate de POLITICO pe 12 ianuarie 2026. Inițiativa vine în urma acțiunilor dure ale autorităților iraniene, care ar fi dus la moartea a sute de persoane de la începutul protestelor, în urmă cu aproape două săptămâni. „UE a implementat deja sancțiuni radicale împotriva Iranului – împotriva celor responsabili de încălcări ale drepturilor omului, activități de proliferare nucleară și sprijinul Teheranului pentru războiul Rusiei din Ucraina – și sunt pregătită să propun sancțiuni suplimentare ca răspuns la represiunea brutală a protestatarilor de către regim”, a declarat Kaja Kallas pentru POLITICO Brussels Playbook. Această poziție este, de fapt, cea mai fermă reacție de până acum venită din partea unui oficial al Uniunii Europene față de violențele din Iran.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis în weekend că Bruxelles-ul „monitorizează” situația din Iran. În același timp, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a scris pe platforma X că „Europa trebuie să își înțeleagă datoria și nevoia de a acționa”. Declarațiile vin pe fondul creșterii numărului de victime în rândul protestatarilor. Organizația Iran Human Rights, cu sediul la Oslo, a anunțat duminică faptul că aproape 200 de protestatari au murit de la începutul manifestațiilor din 28 decembrie 2025. Alte organizații pentru drepturile omului, cum ar fi Amnesty International, vorbesc despre un bilanț de peste 500 de morți.
„Regimul are un istoric de proteste zdrobitoare și vedem un răspuns dur din partea forțelor de securitate. Cetățenii luptă pentru un viitor pe care și-l aleg și riscă totul pentru a fi auziți.”, a mai spus Kaja Kallas. Manifestațiile au pornit inițial din cauza scumpirilor, dar cererile s-au extins rapid. Mulți protestatari solicită acum sfârșitul conducerii clericale a ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului. Această mișcare de protest este caracterizată nu doar de nemulțumiri economice, ci și de dorința de schimbare politică și de respectarea drepturilor omului.
Presa iraniană apropiată de stat a raportat despre folosirea muniției reale împotriva mulțimii, ceea ce a dus la ceea ce jurnaliștii au descris drept „victime în masă”. Vineri, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a semnat o declarație comună alături de premierul britanic Keir Starmer și președintele Franței, Emmanuel Macron. „Suntem profund îngrijorați de rapoartele privind violența comisă de forțele de securitate iraniene și condamnăm ferm uciderea protestatarilor”, se arată în mesajul comun. Această reacție a liderilor europeni subliniază unitatea comunității internaționale în fața abuzurilor din Iran.
În concluzie, propunerea de noi sancțiuni împotriva Iranului de către Uniunea Europeană reflectă îngrijorarea tot mai mare legată de violențele împotriva protestatarilor și de încălcările drepturilor omului. În timp ce situația continuă să se dezvolte, este esențial ca UE să colaboreze cu alte organizații internaționale pentru a răspunde adecvat la aceste abuzuri și pentru a sprijini cetățenii iranieni care luptă pentru drepturile lor.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru determinarea direcției în care se va îndrepta răspunsul internațional față de criza din Iran.