Critici la adresa autorităților
Președinta Curții de Apel București (CAB), Liana Arsenie, a declarat duminică, 10 ianuarie 2026, la Antena 3, că a făcut „o solicitare scrisă” pentru „o discuție cu președintele țării” și susține că există „un scenariu matematic, dar foarte cinic” prin care se încearcă „o preluare a controlului asupra puterii judecătorești”. Ea a acuzat din nou publicația Recorder că nu i-a cerut un punct de vedere cu privire la aspectele prezentate în investigația de presă „Justiție capturată”, acuzație respinsă de jurnaliști. „Am cerut o discuție cu președintele țării, am făcut și o solicitare scrisă. Probabil că agenda domniei sale este încărcată. Urmează, mă gândesc, să fiu și eu primită”, a declarat Liana Arsenie.
Întrebată ce i-ar spune lui Nicușor Dan, primarul Capitalei, ea a răspuns: „În acest moment, l-aș ruga pe domnul președinte ca atunci când susține că sistemul de justiție este condus prin teroare, că sistemul de justiție este condus prin presiune, este condus prin persecuție, să se gândească că răul care se face nu este la adresa acelor magistrați, ci este răul care vizează sistemul de justiție în ansamblul său”. Liana Arsenie a subliniat importanța încrederii cetățenilor în justiție, afirmând că „statul de drept este în pericol” dacă hotărârile judecătorești nu mai sunt percepute ca fiind rezultatul legii și al aplicării corecte a acesteia.
În declarațiile sale, șefa CAB a acuzat că Recorder nu i-a solicitat un punct de vedere în legătură cu aspectele prezentate în investigația „Justiție capturată”. „Din păcate, nu mi s-a cerut niciodată un punct de vedere în legătură cu aceste acuzații. În momentul în care a fost difuzat acel material de presă, atunci am aflat pentru prima dată care sunt acuzațiile”, a afirmat ea. Arsenie a prezentat e-mailurile trimise de Recorder, în care, conform moderatoarei, publicația îi solicitase un interviu filmat cu privire la deciziile administrative pe care le-a luat. „Nu mi s-a cerut niciodată un interviu cu privire la aspectele care au fost semnalate în acest material”, a adăugat Arsenie.
Într-un comunicat din 6 ianuarie, Recorder a acuzat-o pe președinta CAB că spune o „minciună flagrantă” când susține că nu i-a fost cerut punctul de vedere înainte de publicarea investigației. Liana Arsenie a continuat să critice colegii din sistemul judiciar, afirmând că „unii dintre colegi, care au pierdut competiții de-a lungul timpului și nu sunt, de fapt, capabili să își asume eșecul, susțin că eșecul domniilor lor survine pe fondul unui abuz și al unei presiuni exercitate de conducere asupra corpurilor de magistrați”.
Referindu-se la președintele Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, Dragoș Călin, Arsenie a declarat că acesta acuză presiuni asupra judecătorilor pentru a justifica propriile eșecuri. „Pare că se dorește o preluare a controlului asupra puterii judecătorești – și nu doar pare, este un scenariu matematic, dar foarte cinic, prin care se încearcă o conservare a puterii, prin controlul puterii judecătorești”, a mai afirmat Liana Arsenie.
Criticile sale nu se opresc aici; Arsenie a subliniat și că puterea executivă, reprezentată de Guvernul Bolojan, a ajuns să domine celelalte autorități ale statului. „Puterea executivă practic devorează puterea legislativă”, a afirmat Liana Arsenie, subliniind că Parlamentul nu mai își exercită rolul de legiferare. „Există această nevoie de control asupra puterii judecătorești prin orice mijloace”, a adăugat ea.
Președinta CAB a criticat și magistrații care au participat la întâlniri cu președintele Nicușor Dan, afirmând că aceștia nu reprezintă sistemul judiciar în ansamblu, ci caută sprijin politic. „Constatăm că, de fiecare dată când se schimbă puterea politică, în România există un grup restrâns și nereprezentativ pentru judecători sau pentru procurori care, afirmând nevoia de schimbare și de îmbunătățire a sistemului de justiție, solicită modificări care să valideze eșecuri personale”, a declarat Arsenie.
În încheiere, Liana Arsenie a reiterat că a solicitat o întâlnire cu președintele Nicușor Dan pentru a discuta aceste probleme, dar până în prezent nu a primit răspuns.
Această situație subliniază tensiunile existente între puterile statului și nevoia de a proteja independența justiției în fața influențelor politice.