Impact asupra proprietarilor de clădiri vechi
Începând cu anul 2026, proprietarii de clădiri vechi se confruntă cu o majorare semnificativă a impozitelor, în urma eliminării coeficientilor de reducere care le ofereau facilități în funcție de vechimea imobilului. Potrivit unui comunicat publicat de Guvernul României, noile prevederi legale au fost implementate pentru a recalibra baza de impozitare, aducând-o mai aproape de realitatea economică actuală. "Practic, o clădire care anterior beneficia de reduceri cumulate importante ajunge să fie impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard, ceea ce explică o creștere peste nivelul mediu de ~70%", se arată în documentul citat, dat publicității pe 11 ianuarie 2026.
Aceste modificări legislative elimină reducerile de impozit care au existat până anul trecut, care includeau: până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani), 30% pentru clădiri între 50–100 de ani și 10% pentru clădiri între 30–50 de ani. De asemenea, s-a scos o reducere suplimentară de 0,10 pentru blocuri mari, care au un regim de înălțime mai mare de 3 etaje și mai mult de 8 apartamente. Această schimbare a fost justificată de Guvern prin necesitatea de a avea o bază de calcul actualizată și mai echitabilă.
Conform Ministerului Finanțelor, aceste măsuri sunt menite să asigure o colectare mai eficientă a impozitelor, în contextul în care autoritățile administrației publice locale pot stabili acum cota de impozitare în intervalul 0,08% – 0,2% pentru clădirile rezidențiale. Dacă în 2025 cota era stabilită la minimul de 0,08%, iar în 2026 unitățile administrativ-teritoriale decid să majoreze cota spre 0,15% – 0,2%, impactul asupra impozitului va fi amplificat, aplicându-se unei baze deja majorate. Această flexibilitate a fost extinsă și pentru Consiliul local și Consiliul General al Municipiului București, care pot acum majora impozitele și taxele locale cu până la 100%, față de limita anterioară de 50%.
Expertul fiscal Dr. Mihai Popescu de la Universitatea din București subliniază că aceste modificări vor afecta în mod disproporționat proprietarii de clădiri vechi, care au fost deja sub presiune din cauza costurilor de întreținere și a necesităților de renovare. "Aceste măsuri vor duce la o povară fiscală suplimentară, iar mulți proprietari ar putea fi nevoiți să își vândă imobilele sau să reducă investițiile în întreținerea acestora", a declarat acesta.
Criticii acestei legi susțin că eliminarea acestor reduceri nu ia în considerare starea reală a clădirilor vechi din România, multe dintre ele fiind monumente istorice care necesită nu doar întreținere, ci și investiții semnificative pentru a putea fi păstrate. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în România există peste 60.000 de clădiri care au o vechime de peste 100 de ani, iar majoritatea dintre acestea se află în orașe precum București, Cluj și Brașov.
În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află într-o situație unică, având un număr semnificativ de clădiri vechi, multe dintre ele nefiind nici măcar incluse în regimul de protecție. În țări precum Italia sau Franța, există politici specifice pentru a sprijini proprietarii de clădiri istorice, pentru a le asigura conservarea și întreținerea.
În concluzie, noile reglementări adoptate de Guvernul României în ceea ce privește impozitarea clădirilor vechi vor avea un impact semnificativ asupra proprietarilor, generând o creștere a impozitelor cu până la 70% în unele cazuri. Deși Guvernul justifică aceste măsuri prin necesitatea de a actualiza baza de impozitare, rămâne de văzut cum se vor adapta proprietarii la aceste schimbări și ce efecte vor avea asupra pieței imobiliare din România.
Autoritățile locale vor trebui să monitorizeze impactul acestor modificări și să asigure că nu se ajunge la o deteriorare a patrimoniului arhitectural din țară.