Motive și impact local
Guvernul României a explicat recent motivele care au stat la baza majorării impozitelor și taxelor pe clădiri, terenuri și autovehicule, în contextul reformei fiscale asumate și al angajamentelor privind reducerea deficitului bugetar. Potrivit unei informări de presă din ianuarie 2026, România se afla pe locul 27 în Uniunea Europeană în ceea ce privește veniturile din impozitarea proprietăților, înregistrând doar 0,55% din PIB, comparativ cu media UE de 1,85%. „Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili și lipsă de performanță în administrație”, a declarat Guvernul.
Reforma fiscală a fost asumată de Executiv încă din perioada 2021–2022, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în toate negocierile cu Comisia Europeană. Conform estimărilor, noile măsuri vor aduce, în 2026, o creștere a veniturilor din impozite pe proprietate cu aproximativ 3,7 miliarde de lei, adică o majorare de peste 30% față de 2025. Din această sumă, 1,42 miliarde lei vor proveni din impozitele pe clădiri, 1,09 miliarde lei din cele pe terenuri și 1,18 miliarde lei din impozitarea autovehiculelor. Aceste sume vor rămâne la bugetele locale.
Baza de impozitare a fost actualizată, fiind eliminată folosirea unor valori istorice care nu mai reflectau realitatea economică. Ca etapă tranzitorie până la impozitarea la valoarea de piață, preconizată pentru 1 ianuarie 2027, valoarea impozabilă a fost majorată cu aproximativ 70%, până la 2.677 lei/mp. De asemenea, au fost eliminate reducerile acordate în funcție de vechimea clădirilor, iar autoritățile locale pot stabili cote de impozitare între 0,08% și 0,2% pentru clădirile rezidențiale.
Ministrul Finanțelor a declarat că „trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale”, subliniind că bugetul de stat nu va mai putea asigura transferuri în creștere ca urmare a deficitului bugetar. Reforme similare au fost discutate în alte state membre UE, care s-au confruntat cu provocări similare în privința impozitării proprietăților.
Impactul local al acestor măsuri variază semnificativ între diferitele județe și orașe din România. De exemplu, în București, unde valorile imobiliare au crescut semnificativ în ultimii ani, impozitele pe clădiri vor experimenta o majorare considerabilă. În contrast, în zonele rurale, unde impozitarea a fost tradițional mai scăzută, creșterile vor fi resimțite diferit. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2025, peste o treime din impozitele pe proprietăți nu erau încasate, ceea ce a generat un deficit semnificativ pentru autoritățile locale.
Criticii acestor măsuri, inclusiv reprezentanți ai opoziției, au susținut că majorările sunt un „atac” la adresa contribuabililor și că există riscuri de neconformitate în rândul administrațiilor locale, care se confruntă cu dificultăți în aplicarea noilor reglementări. În plus, există temeri că impozitarea mai ridicată ar putea duce la o migrație a populației către zone cu taxe mai mici.
Pe de altă parte, susținătorii reformelor consideră că acestea sunt necesare pentru a asigura o administrare fiscală mai echitabilă și pentru a reduce dependența autorităților locale de transferurile din bugetul central. De asemenea, măsurile sunt văzute ca un pas important pentru îndeplinirea condițiilor impuse de Uniunea Europeană în cadrul PNRR.
În ceea ce privește impozitele pe autovehicule, Guvernul a menționat că valorile sunt diferențiate în funcție de norma de poluare Euro, astfel încât mașinile mai poluante să plătească impozite mai mari. Această diferențiere este în conformitate cu cerințele Comisiei Europene și are ca scop încurajarea utilizării vehiculelor mai puțin poluante.
În concluzie, măsurile adoptate de Guvernul României pentru majorarea impozitelor pe proprietăți și mașini reflectă o încercare de ajustare a sistemului fiscal în conformitate cu standardele europene. Implicațiile acestei reforme vor fi resimțite la nivel local, iar autoritățile promit că vor remedia problemele apărute în implementarea noilor regulamente. Este esențial ca cetățenii și autoritățile locale să colaboreze pentru a asigura o tranziție lină și eficientă în aplicarea acestor măsuri, având în vedere provocările și oportunitățile pe care le reprezintă.
Keywords: impozite, proprietăți, mașini, Guvernul României, PNRR, Uniunea Europeană, autorități locale.