Regimul pregătește măsuri severe
Crește numărul reprezintă subiectul principal al acestui articol. În Iran, protestele împotriva regimului continuă să se extindă, iar autoritățile pregătesc măsuri mai severe pentru a le reprima. Potrivit publicației The Guardian, doar în ultimele zile, manifestațiile din orașe și sate de pe întreg teritoriul țării au scos în stradă mii de oameni, în ceea ce reprezintă cea mai amplă mișcare de opoziție din ultimii trei ani. Supremul lider Ali Khamenei a catalogat protestatarii drept „vandali” și „diversioniști”, acuzând Statele Unite că ar fi instigat la tulburări. În prima sa declarație de la începutul manifestațiilor, pe 28 decembrie, Khamenei a afirmat că protestele ar servi intereselor străine, făcând referire directă la președintele american Donald Trump. „Protestatarii distrug propriile străzi pentru a mulțumi președintelui altor țări… pentru că acesta a promis să îi ajute”, a spus liderul iranian.
Șeful sistemului judiciar, Golam-Hossein Mohseni Ejei, a declarat că pedepsele aplicate demonstranților vor fi „decise, maxime și fără niciun fel de indulgență juridică”. În paralel, liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii au emis o declarație comună prin care au cerut Iranului să manifeste reținere și să respecte drepturile fundamentale ale protestatarilor. Organizațiile pentru drepturile omului raportează cifre alarmante: cel puțin 50 de persoane au fost ucise, peste 2.270 arestate, iar sute de protestatari răniți. ONG-ul Iran Human Rights menționează că printre victime se află și nouă copii. În același timp, regimul a impus blocaje masive ale internetului, reducând fluxul de informații și limitând capacitatea comunității internaționale de a monitoriza situația. Amnesty International avertizează că închiderea rețelelor de comunicații urmărește să ascundă amploarea încălcărilor drepturilor omului.
Media de stat iraniană a recunoscut pentru prima dată protestele, descriindu-le drept revolte violente, „provocate de agenți teroriști” ai SUA și Israelului. În același timp, televiziunile difuzează imagini de la demonstrații pro-guvernamentale și transmit mesajul că viața majorității iranienilor continuă normal. Ministrul de Externe Abbas Araghchi, vorbind la Beirut, a reiterat acuzațiile de implicare străină: „Protestele din Iran sunt diferite de cele din alte țări din cauza intervenției SUA și Israelului.” Reacția Washingtonului nu s-a lăsat așteptată: oficialii americani au catalogat declarațiile ministrului iranian drept „fantasmagorice”.
În același timp, în exil, Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului, a îndemnat la noi manifestații și a cerut sprijinul lui Trump pentru protejarea protestatarilor, afirmând că blocarea internetului de către regim este folosită „pentru a-i ucide pe acești tineri eroi”. Protestatarii par să fi răspuns apelului, scandând lozinci anti-guvernamentale și cerând revenirea prințului exilat. Unele voci susțin că figura lui Pahlavi ar putea reprezenta un punct de unificare pentru mișcarea de opoziție, chiar dacă nu este clar dacă manifestanții sprijină reîntoarcerea monarhiei sau reformarea statului sub o formă democratică.
Deși protestele nu au atins încă amploarea tulburărilor din 2022–2023, declanșate de moartea lui Mahsa Amini, tensiunile economice, sociale și politice cresc amenințarea unei crize majore.
Iranul se confruntă cu o combinație de factori interconectați – instabilitate economică, schimbări climatice, război, sancțiuni și diviziuni interne.