Revolte împotriva regimului Khamenei
Iranienii au ieșit din nou în stradă, într-un protest despre care se spune că este cea mai mare demonstrație anti-guvernamentală din ultimii ani, pe fondul unei crize economice tot mai adânci. În prim-plan a revenit și prințul moștenitor în exil, Reza Pahlavi. Fiul ultimului șah al Iranului, care a părăsit țara înainte de Revoluția Islamică din 1979, a îndemnat iranienii să nu se oprească până când teocrația aflată la putere, condusă de Liderul Suprem Ayatollah Ali Khamenei, nu va fi înlăturată. Răspunzând apelului său, unii protestatari din Teheran au fost auziți scandând lozinci care cereau revenirea lui Pahlavi, transmite NDTV. „Mare națiune a Iranului, ochii lumii sunt ațintiți asupra voastră. Ieșiți în stradă și, ca un front unit, strigați-vă cererile”, a spus Pahlavi.
Locuitorii din Teheran au strigat din casele lor și s-au adunat pe străzi târziu în noapte, scene similare fiind raportate și în alte orașe. Serviciile de internet și telefonie au fost întrerupte rapid de guvernul condus de președintele Masoud Pezeshkian. Compania de internet Cloudflare și organizația pentru drepturile digitale NetBlocks au declarat că aceste întreruperi au fost rezultatul intervenției statului.
Reza Pahlavi s-a născut pe 31 octombrie 1960, la Teheran, Iran. Este fiul cel mare al lui Mohammad Reza Pahlavi, ultimul șah al Iranului, și al Farah Pahlavi (născută Farah Diba). A fost numit oficial prinț moștenitor în 1967, în timpul încoronării tatălui său. A fost educat într-o școală privată din interiorul palatului regal, rezervată membrilor familiei imperiale. Pahlavi este pilot calificat și a efectuat primul său zbor solo la vârsta de 11 ani. În 1978, s-a mutat în Statele Unite pentru pregătire de pilot în cadrul Forțelor Aeriene Imperiale Iraniene.
Monarhia iraniană a fost desființată în 1979, odată cu Revoluția Islamică, forțând familia regală să intre în exil. După moartea tatălui său în exil, în 1980, Reza Pahlavi s-a declarat moștenitorul legitim, adoptând titlul de Reza Shah II. A studiat la Williams College și la American University din Cairo, înainte de a obține o diplomă în științe politice la University of Southern California în 1985. De la revoluție, a locuit în mare parte în Statele Unite.
Reza Pahlavi este o figură principală a opoziției față de Republica Islamică, deși nu deține nicio funcție oficială în Iran. În 2013, a co-fondat Consiliul Național Iranian pentru a ajuta la unificarea grupurilor de opoziție. În noiembrie 2014, a fondat o rețea de televiziune și radio numită Ofogh Iran, pe care nu o mai deține în prezent. Este căsătorit cu Yasmine Etemad-Amini și au trei fiice. A scris trei cărți despre trecutul, prezentul și viitorul democratic al Iranului.
Manifestațiile de stradă din Iran au ajuns vineri în ziua 13. Mii de oameni au continuat să iasă în stradă, în ciuda amenințărilor. Prințul iranian Reza Pahlavi, fiul exilat al monarhului detronat al Iranului, a făcut apel la protestatari să continue demonstrațiile de stradă încă două nopți și să ocupe centrele orașelor, îndemnând în același timp angajații din sectorul energetic și al transporturilor să înceapă greve la nivel național, informează Iran International.
Într-un mesaj adresat protestatarilor, Pahlavi a lăudat ceea ce a descris drept „curajul și rezistența” lor, după ce milioane de oameni au răspuns apelului său la proteste joi și vineri, afirmând că participarea lor în masă a constituit un răspuns decisiv la amenințările lansate de conducerea Republicii Islamice. El a afirmat că amploarea demonstrațiilor a zguduit establishmentul aflat la putere și a scos la iveală fragilitatea aparatului său de securitate.
Pahlavi a spus că următoarea fază a mișcării trebuie să se concentreze atât pe prezența susținută în stradă, cât și pe presiunea economică, argumentând că întreruperea surselor financiare ale Republicii Islamice i-ar paraliza capacitatea de a continua represiunea. El a făcut un apel special către lucrătorii din transporturi, petrol și gaze și din sectorul energetic în general să înceapă o grevă la nivel național.
Prințul exilat a îndemnat protestatarii să iasă din nou în stradă sâmbătă și duminică seara, începând cu ora 18:00, chemându-i să poarte steaguri naționale, simboluri și imagini și să recucerească spațiile publice. El a subliniat că obiectivul a depășit demonstrațiile simbolice, spunând că protestatarii ar trebui să se pregătească să ocupe și să păstreze controlul asupra zonelor centrale ale marilor orașe.
Pentru a atinge acest obiectiv, Pahlavi i-a încurajat pe demonstranți să se îndrepte spre centrele orașelor pe mai multe rute, să unească mulțimile separate și să se pregătească pentru șederi prelungite în stradă, asigurându-și în prealabil provizii. El a mai spus că se pregătește să se întoarcă în Iran, promițând să fie alături de poporul iranian în ceea ce el a descris ca fiind victoria unei „revoluții naționale”, adăugând că crede că un astfel de moment se apropie rapid.
Iranienii au manifestat vineri seara în mai multe orașe, printre care Teheran, în cea de-a treisprezecea zi a celei mai importante mișcări de protest împotriva puterii din ultimii trei ani, care a determinat autoritățile Republicii Islamice să impună o întrerupere națională a internetului, informează AFP. În ciuda represiunii, locuitorii au mărșăluit pe mai multe artere ale capitalei, potrivit unui videoclip verificat de AFP și imaginilor publicate pe rețelele de socializare, în ciuda blocării comunicațiilor.
Unii băteau în oale și scandau sloganuri ostile regimului, printre care „moarte lui Khamenei”, referindu-se la liderul suprem iranian. În cartierul Sadatabad, din nord-vestul Teheranului, ei erau susținuți de un concert de claxoane ale șoferilor, potrivit videoclipului autentificat. Alte imagini publicate pe rețelele de socializare arătau manifestații similare în alte părți ale Teheranului. Iar posturile de televiziune în limba persană cu sediul în străinătate au difuzat videoclipuri cu numeroși protestatari în Machhad, în est, în Tabriz, în nord, și în orașul sfânt Qom.
„Mi se pare că poporul preia controlul asupra anumitor orașe, ceea ce nimeni nu ar fi crezut posibil în urmă cu câteva săptămâni”, a afirmat președintele american Donald Trump, estimând că Iranul are „probleme mari”. Cu o zi înainte, el amenințase din nou că va „lovi foarte tare” Iranul dacă autoritățile vor reacționa ucigând manifestanți.
Câștigătoarea Premiului Nobel pentru Pace în 2003, avocata iraniană în exil Shirin Ebadi, a declarat că se teme de un „masacru sub acoperirea unei întreruperi totale a internetului”, în condițiile în care conectivitatea este redusă la 1% din nivelul obișnuit, potrivit ONG-ului de monitorizare a securității cibernetice Netblocks. Întreruperea internetului „nu este o problemă tehnică în Iran, ci o tactică”, a declarat Shirin Ebadi, spunând că a fost informată că joi sute de persoane au fost transportate la un spital din Teheran cu „leziuni grave la ochi” cauzate de focuri de armă cu alice.
Cel puțin 51 de manifestanți, dintre care nouă copii, au fost uciși și sute de alții răniți în toată Iranul de la începutul protestelor, pe 28 decembrie, a numărat vineri ONG-ul Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia. Vineri, televiziunea iraniană a arătat pagubele cauzate, citând primarul din Teheran care a vorbit despre peste 42 de autobuze, vehicule publice și ambulanțe incendiate, precum și 10 clădiri oficiale.
Un procuror din districtul orașului Esfarayen, din estul Iranului, precum și mai mulți membri ai forțelor de securitate au fost uciși joi seara în timpul protestelor, potrivit autorităților judiciare. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat vineri că țara sa „nu va da înapoi” în fața protestelor care contestă Republica Islamică, în vigoare din 1979.
În fața susținătorilor săi care scandau „moarte Americii”, Ali Khamenei a adoptat un ton ofensiv, într-un discurs difuzat de televiziunea de stat. Gărzile Revoluției, armata ideologică a Iranului, au considerat situația „inacceptabilă”, promițând să protejeze Revoluția Islamică. Iar puterea judiciară a avertizat vineri că pedeapsa pentru „revoluționari” va fi „maximă”.
Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a acuzat Statele Unite și Israelul de amestec în mișcarea de protest, respingând în același timp posibilitatea unei intervenții militare străine. Departamentul de Stat american a calificat aceste acuzații drept „o încercare delirantă de a distrage atenția”. Aceste manifestații sunt cele mai importante din Iran de la cele care au avut loc după moartea, în 2022, a lui Mahsa Amini, arestată pentru încălcarea codului vestimentar strict pentru femei.
Ele izbucnesc într-un moment în care țara este slăbită după războiul cu Israelul și loviturile date mai multor aliați regionali, în timp ce ONU a restabilit în septembrie sancțiunile legate de programul nuclear iranian. Puști cu alice, tunuri cu apă, gaze lacrimogene și lovituri: într-un comunicat comun, Amnesty International și Human Rights Watch (HRW) au denunțat metodele utilizate „pentru a dispersa, intimida și pedepsi manifestanții în mare parte pașnici”.
Într-o declarație comună, Uniunea Europeană, Canada și Australia au salutat „curajul poporului iranian care își apără demnitatea și dreptul fundamental de a manifesta pașnic.