Strategie discutată în Washington
Statele Unite au discutat despre posibilitatea de a oferi plăți directe groenlandezilor, ca parte a unei strategii prin care ar încerca să-i convingă să se separe de Danemarca și, eventual, să se alăture SUA. Potrivit Reuters, sumele luate în calcul ar putea ajunge până la 100.000 de dolari de persoană, însă planul a stârnit reacții dure atât în Groenlanda, cât și în Europa.
Potrivit a patru surse familiarizate cu discuțiile interne, citate de Reuters, oficiali americani, inclusiv consilieri de la Casa Albă, au analizat ideea unor plăți forfetare către populația Groenlandei. Două dintre surse, care au cerut anonimatul, au spus că sumele vehiculate variază între 10.000 și 100.000 de dolari pentru fiecare locuitor.
Ideea ar explica modul în care Washingtonul ar putea încerca să „cumpere” insula cu aproximativ 57.000 de locuitori, în ciuda poziției ferme a autorităților de la Copenhaga și Nuuk, care insistă că Groenlanda nu este de vânzare. Planul se numără printre mai multe opțiuni discutate la Casa Albă, inclusiv una care ar presupune folosirea armatei americane, deși această variantă este prezentată drept ultimă soluție.
Criticii spun că o astfel de abordare riscă să fie percepută ca excesiv de tranzacțională și chiar jignitoare pentru o populație care dezbate de ani de zile problema independenței și dependența economică de Danemarca. Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a reacționat dur după ce Donald Trump a reiterat public ideea achiziționării insulei. „Gata, e de ajuns... Gata cu fanteziile despre anexare”, a scris acesta duminică, într-o postare pe Facebook.
Declarațiile lui Trump au provocat reacții puternice și în Europa. Liderii de la Copenhaga și din alte capitale europene au respins ferm ideea, subliniind că SUA și Danemarca sunt aliați NATO, legați printr-un acord de apărare reciprocă. Marți, Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania, Marea Britanie și Danemarca au emis o declarație comună în care au afirmat că doar Groenlanda și Danemarca pot decide asupra relațiilor dintre ele.
Întrebată despre discuțiile privind achiziționarea Groenlandei, inclusiv despre eventuale plăți directe, Casa Albă a trimis Reuters la declarațiile făcute de secretarul de presă Karoline Leavitt și de secretarul de stat Marco Rubio. Leavitt a confirmat că Trump și consilierii săi „analizează cum ar arăta o potențială achiziție”. Rubio a anunțat că se va întâlni săptămâna viitoare, la Washington, cu omologul său danez pentru a discuta subiectul Groenlandei.
Donald Trump susține de mult timp că SUA au nevoie de Groenlanda, invocând motive de securitate națională și bogăția insulei în resurse minerale esențiale pentru tehnologii militare avansate. El a mai spus că emisfera vestică ar trebui să se afle sub influența geopolitică a Washingtonului. „Avem nevoie de Groenlanda din punctul de vedere al securității naționale, iar Danemarca nu va fi capabilă să o facă”, a declarat Trump duminică, la bordul avionului Air Force One. „Este atât de strategic”.
Potrivit unei surse apropiate de deliberările de la Casa Albă, discuțiile despre plăți forfetare nu sunt noi, dar au devenit mult mai serioase în ultimele zile. O sumă de 100.000 de dolari de persoană ar însemna un cost total de aproape 6 miliarde de dolari. În același timp, multe detalii rămân neclare, inclusiv când și cum ar fi făcute plățile și ce ar trebui să ofere groenlandezii în schimb.
Printre opțiunile analizate se află și un posibil acord de tip Compact of Free Association. Acest tip de acord a fost încheiat până acum doar cu state insulare precum Micronezia, Insulele Marshall și Palau. În general, SUA oferă servicii esențiale și protecție militară, iar în schimb armata americană poate opera liber, iar comerțul este în mare parte fără taxe vamale.
Pentru ca un astfel de acord să fie posibil, Groenlanda ar trebui, cel mai probabil, să se separe de Danemarca. În acest context, plățile directe ar putea fi folosite pentru a-i convinge pe groenlandezi să voteze pentru independență sau să accepte un astfel de acord. Deși sondajele arată că majoritatea groenlandezilor își doresc independența, temerile legate de costurile economice ale separării de Danemarca i-au făcut pe mulți politicieni locali să evite organizarea unui referendum.
În același timp, majoritatea populației nu dorește să devină parte a Statelor Unite, chiar dacă este deschisă ideii de separare de Danemarca.