Pregătiri militare în creștere
Declarațiile recente ale liderilor militari europeni au stârnit reacții mixte în rândul populației. Pe 11 decembrie 2025, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Europa trebuie să fie pregătită pentru „un război de amploarea celui trăit de bunicii sau străbunicii noștri”. Aceste avertismente vin pe fondul tensiunilor geopolitice crescânde și a riscurilor de conflict, mai ales în contextul amenințărilor provenite dinspre Rusia. Conform unei analize recente, majoritatea europenilor consideră că țările lor nu sunt pregătite să facă față unui astfel de conflict, procentul celor care cred că nu ar putea să se apere atingând 69% în medie, cu 85% în Italia și 58% în Polonia.
Generalul Fabien Mandon, șeful Statului Major al forțelor armate franceze, a subliniat necesitatea ca societatea în ansamblu să accepte posibilitatea unor pierderi umane majore și să se pregătească pentru un conflict potențial cu Rusia până în 2030. Această declarație a fost primită cu scepticism de mulți cetățeni din țări precum Franța, unde amenințarea este percepută ca fiind îndepărtată. Blaise Metreweli, șefa serviciilor de informații britanice, a afirmat pe 15 decembrie că Europa trăiește într-un „spațiu între pace și război”, evidențiind discrepanțele de percepție dintre țările din vestul și estul Europei.
În urma acestor avertismente, guvernele europene încep să reacționeze. Germania a adoptat un nou model de recrutare care va evalua disponibilitatea tinerilor de a servi, începând din 2026. Ministrul apărării, Boris Pistorius, a declarat că scopul este de a crea o bază de date pentru mobilizare, parte a „capacității de pregătire pentru război”. Franța a anunțat, de asemenea, reintroducerea unui serviciu militar voluntar, plătit, destinat tinerilor cu vârste între 18 și 25 de ani. Aceste măsuri reflectă o tendință mai largă de reîntărire a capacităților militare în fața amenințărilor externe.
În Polonia, premierul Donald Tusk ia în considerare un program de instruire militară pentru toți bărbații adulți, subliniind importanța consolidării rezervelor și a comunicării unui semnal clar către Rusia. În contrast, Italia, care a suspendat conscripția în 2005, analizează acum posibile soluții pentru a crea o rezervă voluntară, dar fără planuri concrete. Spania și Marea Britanie, deși au crescut bugetele de apărare, evită discuțiile despre recrutarea obligatorie.
Țările nordice, cum ar fi Finlanda și Norvegia, au continuat să mențină serviciul militar obligatoriu, percepându-l ca pe o parte integrantă a apărării naționale. Suedia, care a reintrodus conscripția în 2018, a implementat măsuri pentru a pregăti populația civilă în caz de conflict, inclusiv prin distribuirea de ghiduri detaliate privind obligațiile cetățenilor în situații de război.
Pe de altă parte, multe state din Europa Occidentală nu au adoptat măsuri similare. Franța a investit în pregătirea populației pentru atacuri teroriste, dar nu pentru un conflict pe scară largă. Un sondaj recent realizat în nouă țări europene a arătat că 77% dintre polonezi consideră probabil un război cu Rusia în următorii ani, comparativ cu doar 34% dintre italieni, evidențiind astfel diferențele de percepție între națiuni.
Mulți analiști subliniază că războiul convențional nu mai este o ipoteză teoretică, ci o realitate posibilă, iar liderii militari insistă că pregătirea nu este opusul păcii, ci o condiție esențială pentru menținerea acesteia. Mesajul lor subliniază că Europa trebuie să investească în unitate și să aibă o înțelegere realistă a riscurilor cu care se confruntă.
Într-o lume tot mai imprevizibilă, generalii europeni avertizează că pregătirea este esențială pentru a asigura securitatea continentului și pentru a descuraja orice agresiune externă.