Controverse și opoziții în UE
Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat acordul comercial cu blocul sud-american Mercosur, în pofida opoziției intense din partea unor țări. Decizia preliminară a fost luată de ambasadorii UE, deschizând calea pentru semnarea celui mai mare acord de liber schimb încheiat vreodată de blocul comunitar. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, pentru validare, acordul avea nevoie de aprobarea a 15 țări, reprezentând 65% din populația Uniunii, iar confirmarea scrisă urma să fie trimisă vineri sau luni. Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria și-au exprimat opoziția, în timp ce Belgia s-a abținut, conform surselor Politico. Toate celelalte state au votat pentru semnarea acordului. Este vorba despre cel mai important acord comercial al UE în ultimii peste 25 de ani, după negocieri lungi și dispute între statele membre pentru obținerea sprijinului necesar.
Comisia Europeană și țări precum Germania și Spania susțin că acordul este esențial pentru deschiderea de noi piețe, compensarea pierderilor comerciale cauzate de tarifele americane și reducerea dependenței de China, prin asigurarea accesului la minerale esențiale. Opozanții, în frunte cu Franța, cel mai mare producător agricol al UE, avertizează că acordul va crește importurile de produse alimentare ieftine – carne de vită, carne de pasăre și zahăr –, punând presiune asupra producătorilor locali. Decizia finală a UE va permite președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să semneze acordul cu partenerii Mercosur: Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Ulterior, documentul va trebui aprobat și de Parlamentul European înainte de a intra în vigoare.
Acordul urmărește eliminarea taxelor vamale UE de peste 4 miliarde de euro pentru exporturile europene și reducerea tarifelor ridicate practicate de țările Mercosur (35% pentru piese auto, 28% pentru lactate și 27% pentru vinuri). Comerțul bilateral estimat pentru 2024 se ridică la 111 miliarde de euro, exporturile UE fiind dominate de mașini, echipamente de transport și produse chimice, iar cele Mercosur de produse agricole și minerale. Pentru a calma temerile statelor membre, Comisia Europeană a implementat măsuri de salvgardare care permit suspendarea importurilor sensibile, a întărit controalele pentru reziduurile de pesticide, a înființat un fond de criză și a accelerat sprijinul pentru agricultori. De asemenea, a redus taxele de import pentru îngrășăminte.
În ciuda acestor concesii, Polonia și Franța rămân critice, în timp ce Italia a trecut de la un „nu” în decembrie la un „da”. Agricultorii europeni au protestat în mai multe țări, blocând drumuri în Franța și organizând acțiuni similare în Polonia. Guvernul de la Paris se confruntă cu două moțiuni de cenzură din partea opoziției. Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, a cerut la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii români și menținerea unei politici agricole comune echitabile. „Am cerut la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii noștri și menținerea unei politici agricole comune echitabile, care să ofere un sprijin real fermelor și satelor românești! Sunt alături de fermierii români și nu am semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur”, a transmis Barbu.
El a subliniat necesitatea unor studii suplimentare privind impactul acordului asupra sectorului agricol european și obligativitatea ca produsele importate să respecte standardele UE în materie de siguranță alimentară, protecția mediului, utilizarea pesticidelor și bunăstarea animalelor. De asemenea, ministrul român a cerut ca acordul să permită suspendarea importurilor preferențiale care depășesc cu 5% media ultimilor trei ani sau afectează prețurile cu mai mult de 5%, oferind fiecărui stat membru dreptul de a licenția operatorii economici pentru import-export. În privința viitoarei Politici Agricole Comune, România se opune integrării acesteia într-un Plan Unic sau Fond Comun, susținând păstrarea structurii pe doi piloni pentru a sprijini veniturile fermierilor și investițiile într-o agricultură durabilă. „Susțin în continuare caracterul voluntar al plafonării și degresivității plăților, menținerea regulii N+3, simplificarea indicatorilor de performanță și eliminarea condiționalității sociale. De asemenea, am solicitat Comisiei Europene ca bugetul pe noua PAC să fie publicat într-un document oficial… Am cerut retragerea documentului publicat în luna iunie privind Cadrul Financiar Multianual post-2027 și publicarea unui nou document care să conțină sumele clare ce revin fiecărui stat membru”, a mai adăugat Florin Barbu.
Referitor la CBAM – Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, ministrul român a cerut excluderea îngrășămintelor sau amânarea aplicării mecanismului până la operaționalizarea sistemelor de referință, având în vedere importanța lor pentru producția și securitatea alimentară.